Ion Dumitrescu
- compozitor şi profesor -
(n. 20.05.1913 Oteşani - Vâlcea – m. 06.09.1996 Bucureşti)

     Studiile muzicale le-a început la Seminarul din Râmnicu Vâlcea (1925-1933) cu Alecu Popescu (muzică vocală), Emil Ştefănescu (vioară) şi Ion Mardare (psaltichie), continuându-le la Conservatorul din Bucureşti (1933-1940) cu Faust Nicolescu (teorie-solfegiu), Alfonso Castaldi (armonie, contrapunct), Mihail Jora (contrapunct, fugă), Dimitrie Cuclin (forme muzicale, estetică, compoziţie), Constantin Brăiloiu (istoria muzicii, folclor), George Breazul (enciclopedia şi pedagogia muzicii), Ionel Perlea (dirijat orchestră) şi Silvio Florescu (vioară, violă). S-a perfecţionat cu Mihail Jora (compoziţie).
     
     Profesor de muzică la Liceul „Gheorghe Lazăr”, „Sf. Gheorghe” şi „Matei Basarab” din Bucureşti (1938-1940), profesor de teorie-solfegiu la Academia de Muzică Religioasă din Bucureşti (1939-1940); dirijor şi compozitor la Teatrul Naţional din Bucureşti (1940-1947); profesor de armonie la Liceul Militar Muzical din Bucureşti (1940-1944), profesor de teorie-solfegiu (1944-1948), armonie (1948-1979), decan la Facultatea de compoziţie (1951-1952) şi profesor şef de catedră armonie-contrapunct-forme-compoziţie (1956-1979) la Conservatorul din Bucureşti, profesor de teorie-solfegiu şi armonie la Conservatorul de Jazz din Bucureşti (1946-1947); secretar (1954-1956), prim-secretar (1956-1963) şi preşedinte (1963-1977) la Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România.
     
     A scris eseuri, studii, articole şi cronici în „Muzica”, „Studii de muzicologie”, „Enesciana”, „Contemporanul”, „Scânteia”, „România literară”, „Revue Roumaine”, „Drum nou” (Braşov). „Muzîkalnaia Jizni” (Moscova) etc. A făcut parte din jurii naţionale şi internaţionale de concursuri muzicale (Bucureşti - 1958, 1961, 1964, 1967, 1970, 1973, 1976, Paris - 1971, Versailles - 1972). A susţinut prelegeri, conferinţe, concerte-lecţii, comunicări ştiinţifice, emisiuni de radio şi televiziune. A cules, a notat şi a prelucrat folclor. A făcut parte din numeroase consilii artistice şi ştiinţifice, comisii de învăţământ artistic superior, comitete de îndrumare artistică, colegii redacţionale. A desfăşurat o susţinută şi multilaterală activitate de organizare a Uniunii Compozitorilor şi Filialelor din ţară, a Editurii Muzicale şi tipografiei muzicale din Bucureşti, a magazinului „Muzica” din Bucureşti, a atelierului de grafică muzicală etc.
     
     A întreprins călătorii de studii, vizite şi misiuni oficiale culturale în Cehoslovacia (1954, 1955, 1956, 1957, 1960), URSS (1955, 1957, 1963, 1974). Franţa (1956,1957, 1958, 1961, 1962,1963, 1965, 1967, 1971, 1972), Austria (1956, 1957, 1963, 1969), Belgia (1956), Polonia (1958, 1959), Bulgaria (1960, 1962), R.D. Germană (1961), Ungaria (1963), Iugoslavia (1964), Anglia (1967) şi R.F. Germania (1969), Italia (1969). A redactat prefeţe, introduceri, cuvinte-introductive la volume de muzicologie şi folclor, colecţii de cântece, culegeri de coruri, romanţe, muzică uşoară etc.
     
     A fost distins cu Premiul de compoziţie „Paul Ciuntu” (1940), Premiul de Stat (1949, 1954), titlul de „Maestru emerit al artei” (1954), Premiul Academiei Române (1957), Ordinul Muncii, clasa I (1963), Ordinul „Meritul cultural”, clasa I (1966), Ordinul Tudor Vladimirescu, clasa I (1969), Ordinul 23 August, clasa I (1970), Titlul de „Profesor universitar emerit” (1970), Ordinul „Steaua României”, clasa I (1973), titlul de membru corespondent la Institut de France - Academie des Beux Arts din Paris (1977) şi Accademia Tiberina din Roma (1981) şi Marele Premiu al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor Români.

     Muzică de teatru
     
     
     
     • Hero şi Leandru, versuri de F. Grillparzer (1941);
     
     • Madame Sans-Gene, versuri de Victorien Sardou (1941);
     
     • Hamlet, versuri de W. Shakespeare (1941);
     
     • Vlaicu Vodă, versuri de Alexandru Davilla (1941);
     
     • Lais, versuri de Emile Augier (1942);
     
     • Lucreţia Borgia, versuri de Victor Hugo (1942);
     
     • Madame Bovary, versuri de Gustave Flaubert-Gaston Baty (1942);
     
     • Marşul nupţial, versuri de Henri Battaille (1942);
     
     • Pălăria florentină, versuri de E. Labiche (1942);
     
     • Noaptea regilor, versuri de William Shakespeare (1942);
     
     • Oglinda fermecată (1942), spectacol de dans şi pantomimă (Sergiu Dumitrescu);
     
     • Castiliana, versuri de Lope de Vega (1942);
     
     • Astă seară se joacă fără piesă, versuri de Luigi Pirandello (1942);
     
     • Avram Iancu, versuri de Lucian Blaga (1942);
     
     • Doi ţărani şi cinci cârlani, versuri de Costache Negruzzi (1942);
     
     • Iancu Jianu, versuri de C. Michăilescu (1942);
     
     • Moartea lui Fulger, dramatizare pe versuri de George Coşbuc (1942);
     
     • Rică, versuri de Miron Radu Paraschivescu (1942), pantomimă cu recitator şi orchestră;
     
     • Mira, versuri de Vittorio Alfieri (1942);
     
     • Tinereţe, versuri de Max Halbe (1942);
     
     • Oraşul nostru, versuri de Thorton Wilder (1942);
     
     • Gelozie, versuri de Sacha Guitry (1942);
     
     • Nevestele vesele din Windsor, versuri de William Shakespeare (1943);
     
     • Legenda funigeilor, versuri de Şt. O. Iosif şi D. Anghel (1943);
     
     • Maria Stuart, versuri de Friedrich Schiller (1943);
     
     • Horaţiu, versuri de Racine (1943);
     
     • Prinţesa îndepărtată, versuri de Edmond Rostand (1943);
     
     • Iphigenia la Delphi, versuri de Gerhard Hauptmann (1943);
     
     • Mincinosul, versuri de Carlo Goldoni (1943);
     
     • O sărutare, versuri de Ioan Petrovici (1943);
     
     • D-ale carnavalului, versuri de I.L. Caragiale (1943);
     
     • Coana Chiriţa, versuri de Tudor Muşatescu (1943);
     
     • Apus de soare, versuri de Barbu Ştefănescu-Delavrancea (1943);
     
     • Fascinaţie, versuri de Winter (1943);
     
     • Don Carlos, versuri de Friedrich Schiller (1943);
     
     • Nostra Dea, versuri de M. Bontempelli (1943);
     
     • Corsarul, versuri de Marcel Achard (1943);
     
     • Moşi la groşi, versuri de Alexandru Şahighian (1943);
     
     • Lanţuri, versuri de A. Langton Martin (1944);
     
     • Regele Lear, versuri de William Shakespeare (1944);
     
     • Din jale se-ntrupează Electra, versuri de Eugene O'Neill (1944);
     
     • Unchiaşul Sărăcilă, versuri de Alexandru Macedonski (1944);
     
     • Mascarada, versuri de Mihail Lermontov (1944);
     
     • Înşir'te mărgărite, versuri de Victor Eftimiu (1944);
     
     • Şcoala femeilor, versuri de Moliere (1945);
     
     • Oedip-Rege, versuri de Sophocle (1945);
     
     • Frumoasa din pădurea adormită, versuri de Rosso de San Secondo (1945);
     
     • Don Juan, versuri de Moliere (1945);
     
     • Cocoşul negru, versuri de Victor Eftimiu (1945);
     
     • Macbeth, versuri de William Shakespeare (1946);
     
     • Ospăţul nebunilor, versuri de Sam Benelli (1946);
     
     • Prometeu, versuri de Victor Eftimiu (1946);
     
     • Cezar şi Cleopatra, versuri de George Bernard Shaw (1947);
     
     • Burghezul gentilom, versuri de Moliere (1947);
     
     • Ifigenia în Taurida, versuri de W. Goethe (1947);
     
     • Luceafărul, versuri de Mihai Eminescu (1947), muzică de balet pentru un spectacol de Elena Penescu-Liciu;
     
     • Vinovaţi fără vină, versuri de Alexandr Nikolaevici Ostrovski (1947);
     
     • Omul din Ceatal, versuri de Mihail Davidoglu (1947);
     
     • Revizorul, versuri de Nikolai Gogol.
     
     
     
     Muzica simfonică
     
     
     
     • Suita nr. 1 pentru orchestră (1938), primă audiţie, Bucureşti, 20 decembrie 1938, Orchestra Radio, Theodor Rogalski;
     
     • Suita nr. 2 pentru orchestră (1940), primă audiţie, Bucureşti, 1940, Orchestra Radio, Theodor Rogalski;
     
     • Două piese pentru orchestră: Cântec şi dans (1940), primă audiţie, Bucureşti, 9 aprilie 1940, Orchestra Radio, Theodor Rogalski;
     
     • Poem pentru violoncel şi orchestră (1940), primă audiţie, Bucureşti, 1941, Orchestra Radio, Theodor Rogalski;
     
     • Suita nr. 3 pentru orchestră (1944), primă audiţie, Bucureşti, 23 aprilie 1945, Filarmonică, George Enescu (părţile II-III) şi primă audiţie, integrală Bucureşti, 31 ianuarie 1946, Orchestra Radio, Mihail Jora, Bucureşti, 1959 (ediţia I), 1973 (ediţia II);
     
     • Simfonia I în Fa major (1948), primă audiţie, Bucureşti, 8 mai 1949, Filarmonică, Theodor Rogalski, Bucureşti, 1955;
     
     • Preludiu simfonic (1952), primă audiţie, Bucureşti, 3 februarie 1952, Orchestra RTV, Alfred Alessandrescu, Bucureşti, 1956; idem 1959, versiune coregrafică, premiera: Bucureşti, 7 septembrie 1970, Opera Română;
     
     • Concert pentru orchestră de coarde (1956), primă audiţie, Bucureşti, 1956, Filarmonică, Constantin Silvestri, Bucureşti, 1968 (ediţia I), 1978 (ediţia II);
     
     • Suita simfonică „Muntele Retezat” (1956), versiunea I, primă audiţie, Bucureşti, 1956, Orchestra Cinematografiei, Paul Popescu; idem versiunea II (1982), primă audiţie, Bucureşti, 29 aprilie 1982, Orchestra RTV, Iosif Conta, Bucureşti, 1982;
     
     • Simfonietta în Re major (1957), primă audiţie, Bucureşti, 19 octombrie 1957, Filarmonică, George Georgescu, Bucureşti, 1958 (ediţia I), 1977 (ediţia II).
     
     
     
     Muzică de film
     
     
     
     • Grădinile Capitalei (1942), regia Paul Călinescu;
     
     • Pădurea îndrăgostiţilor (1947), regia Jean Mihail;
     
     • Pădurile (1949), regia Jean Georgescu;
     
     • UIS - Uniunea Internaţională a Studenţilor (1952), film documentar;
     
     • În sat la noi (1953), regia Victor Iliu;
     
     • Nepoţii gornistului (1953), regia Dinu Negreanu;
     
     • Răsare soarele (1954), regia Dinu Negreanu;
     
     • Brigada lui Ionuţ (1954), regia Jean Mihail;
     
     • Desfăşurarea (1955), regia Paul Călinescu;
     
     • Muntele Retezat (1956), regia Paul Călinescu.
     
     
     
     Muzică de cameră
     
     
     
     • Sonata în La major pentru pian (1938);
     
     • Suită în stil vechi (1939), pentru violă şi pian;
     
     • Sonatină pentru pian (1940);
     
     • Două piese pentru pian (Ursul, Căpriţa) (1942);
     
     • Cvartet de coarde nr. 1 în Do major (1949), Bucureşti, 1950; idem Bucureşti, 1957.
     
     
     
     Muzică corală
     
     
     
     • Mărăcinul (1953), pentru cor mixt, versuri de Dumitru Corbea, în Cântece şi coruri, caiet II, Bucureşti, 1955; idem în Cântece pentru pionieri şi şcolari, Bucureşti, 1968;
     
     • Cântec de excursie (1958), pentru cor mixt, versuri de Theodor Bratu, în Cântece pentru pionieri şi şcolari, Bucureşti, 1968;
     
     • Cântece pentru copii, pentru voci egale, versuri de Ion Vicol, Felicia Donceanu etc., în Cântece pentru pionieri şi şcolari, Bucureşti, 1968.
     
     
     
     Muzică vocală
     
     
     
     • Patru cântece pentru voce şi pian (1940) (cuprinde: Cântec - versuri de Octavian Goga; Cântec trist - Alfred Moşoiu; Flori de nalbă - Athanasie Mândru; Trestia - Constantin Siminel);
     
     • 10 Cântece aromâneşti pentru voce şi pian (1942), versuri populare din Colecţia Ioan Caranica (cuprinde: Ca greu maratiu-ni auşii, Cântic di dor, Căntilu al Jaca, Ciamcu - duet vocal, Dumidzale - duet vocal, Mea-ana vinim, Ună feată masî muşată, O mai feată, Nă feată muşată, Ti-ni ti scoli).
     
     
     
     Prelucrări de folclor
     
     
     
     • Şapte ani am fost cioban (1952), pentru voce şi pian/orchestră, versuri populare;
     
     • Bărbuncul (1953), pentru orchestră simfonică;
     
     • Oltenească (1953), pentru orchestră.
     
     
     
     Lucrări didactice
     
     
     
     • 120 Solfegii de grad superior, vol. I (60 Solfegii monotonale), Bucureşti, 1960 (ediţia I), 1962 (ediţia II), 1664 (ediţia III), 1968 (ediţia IV), 1972 (ediţia V), 1976 (ediţia VI); vol. II (60 Solfegii modulante), Bucureşti, 1979.
     
     
     
     Muzicologie - volume
     
     
     
     • Muzica în Bucureştiul de ieri şi de azi, Bucureşti, 1959.
     
     
     
     Muzicologie - studii
     
     
     
     • Cvartetul de coarde de Zeno Vancea, în „Muzica” nr. 1, Bucureşti, 1954;
     
     • Contribuţii la problema armonizării cântecului popular românesc (Despre bazele armonizării modale), în „Muzica” nr. 2, Bucureşti, 1954;
     
     • Aria muzicii şi elementele ei, în „Muzica” nr. 11-12, Bucureşti, 1961;
     
     • Igor Stravinski, în „Sovietskaia Muzîka” nr. 6, Moscova, 1982.
     
     
     
     Ediţii critice
     
     
     
     • Societatea Compozitorilor Români. 25 Ani de muzică românească, Bucureşti, 1945.
     
     
     
     Literatură memorialistică
     
     
     
     • Filele mele de calendar. Jurnal, în „Muzica”, 1992.

     Viorel COSMA, Muzicieni din România. Lexicon, vol.2, 1999


Muzicieni