Ion Căianu
– compozitor şi organist –
(n. 08.03.1629 Leghea - Cluj – m. 25.04.1687 Lazărea - Harghita)

     Studiile muzicale le-a urmat la şcolile mănăstirilor din Cluj-Mănăştur, Alba Iulia şi Şumuleu Ciuc (1637-1648), cu Fenessy Mihaly şi Tasnadi Balint (teorie-solfegiu) şi Oswaldus (orgă). S-a perfecţionat ca organist la Târnovo-Slovacia (1655).
     
     Profesor de muzică şi organist la Şcoala Mănăstirii din Şumuleu Ciuc (1650-1655); ajutor de comisar guvernamental (1660-1661) şi consilier la Conventul din Şumuleu Ciuc; definitor (1662-1665), guardian la mănăstirile din Călugăreni (1663, 1666-1668), Lăzarea (1669-1674) şi Şumuleu-Ciuc (1682-1683), custode al provinciei Şumuleu (1675-1678), vicar apostolic al Transilvaniei (1677), custode la mănăstirea din Bacău (1684-1686), custode la mănăstirea din Lăzarea (1686-1687). A reparat şi a construit orgi în Transilvania şi Moldova. A înfiinţat o tipografie la Şumuleu Ciuc (1676). A notat folclor din Transilvania şi Moldova, prelucrându-l pentru virginal şi orgă. A construit un virginal original, folosind lemn de carpen local pentru pene (1655). A participat ca interpret la manifestările artistice de la curtea domnitorului Moldovei, Vasile Lupu (1654), precum şi la diverse concerte în ţară şi peste hotare. A scris versuri, piese şi mistere cu conţinut biblic pentru spectacolele teatrale şcolare.

     ANTOLOGII VOCAL-INSTRUMENTALE, CULEGERI DE DATE
     • Antiphonarium Romanum. De tempore cum cantu gregoriano (1649);
     • Hymnarium (1649);
     • Cantus Catholici (1650);
     • Organo-Missale, opera ac studio Fratris Joannis Kaioni, ordinis Minorum, Organista et Organi-fabri Guardiani Conventus Mikhaziensis Anno 1667, Contenta in hoc libello, Index monstrabit (din cuprinsul celor 39 de misse, 53 de litanii, antifonii etc.: De Sancto Pair e Francisco - missă de Johannes Spillenberg, O anima mea sospira, de Ioan Căianu, Cunti potens Patrem, de Ioan Căianu, Adventi, de Ioan Căianu, Nagy Patrem, de Ioan Căianu, Missa Olomucensis, Missa Vienensis, Missa Mediolanensis, Missa Prageusis, Missa Brabanticac, Missa Tyrnaviensis, Cantus Strigoniensis, Litaniae Soproniensis, Litaniae Posoniensis, Litaniae Tyrnaviensis Monastery, Litaniae Claustri Csikiensis, Credo, de Ioan Căianu);
     • Sacri Concentus. Diversorum Autliorum, praesertim Ludovici Viadana. Opera ac studio R.P. Fratris loannis Kajoni, Organistae et Organifabri p.t. Guardiani Mikhaziensis mira auavitate ac diligenti artificic ad Unius vocis. Cantimi reducti, atque in usum commodumque Fratrum Organistarum Ord. Minor. Claustri Csikiensis Custodiae S. Stephani Regis in Transylvania, in hune locum congesti, Anno 1669. 25. Marty, Contenta in hoc libello, iudex monostrabit: Codex Cajoni, partea I (1634-1652) redactat de Serely Matyas şi Tasnadi Balint; Partea II (1652-1671) redactat de Ioan Căianu, manuscris, 213 file conţinând 211 piese muzicale vocale şi instrumentale, în notaţie tabulaturală şi lineară (din cuprins: Magnificat, de Hieronymus Praetorius; Fantasia, de Adriano Banchieri; Salve Sande Pater şi Officium Missae Praedictum, de Joannes Spielenberger; Lobe den Herren meine Seebe, de Heinrich Schutz; Simfonia, de Andrea Grandi; Fuga, de Ioan Căianu; Venite gentes, de Gasparo Casaţi; diverse piese vocale şi de dans de Adriano Banchieri, Ludovico Viadana, Oratio Tarditti, Jakob Handl, Hans Leo Hassler, Giovanni Rovetta, Jacopo Finetti, Giovanni Valentini, Marco de Gagliano etc.; piese de origine populară, semicultă şi cultă anonime: Cantio jucunda de nuptiis Canae Gallileae; A nyul a vetemenyek kozott (Iepurele între semănături); Lupu vajdane eneke (Cântarea voivodesei Lupu); Pajkos tancz (Dans zglobiu); Olah tancz (Dans valah); Mas olah kettos (Alt dans valah în doi); Otodik tancz hatodon (Dansul al cincilea pe şase); Tancz (Dans); Nyiri tanez (Dans din Nires); Lapoczkas tancz (Dansul cu lopăţica); Mikes Kelemen tancza (Dansul lui Mikes Kelemen); Mas tancz - Apor Istvan (Alt dans - Ştefan Apor); Apor Lazar tancza (Dansul lui Lazar Apor); Tancz, (Dans);
     • Dade Zingaricum şi Tikha Ugordonaczka (Două cântece ţigăneşti), în Seprodi Janos - A Kajoni-Kodex irodalomes zenetorteneti adalekai, Budapesta, 1909; idem în Negrea Marţian - Un compozitor român ardelean din secolul al XVII-lea Ioan Caioni (1629-1687); Craiova (1941); idem în Szabolcsi Bence - A XVII szazad magyar vilagi dallamai, Budapesta, Akademiai Kiado, 1950; idem în Borza Enea şi Herţeg Ecaterina - Repertoriu pianistic, caietul III, Bucureşti, 1963;
     • Cantionale Catholicum, Regi es Uj Deak es Magyar Aitatos egyhazi finekek, Dicseretek, Soltarok, es Lytaniak; kikkel a Keresztyenek Esztendo altal valo Templomi-Solemnitasokban, Processiok - ban, es egyebb aitatossagokban szoktanak elni. Haiottas Temeteskor valo, es a'negy utolso dolgok rol emlekezteto finekekkel egyutt. Most ujonnan nagy szorgalmatossaggal egybe szedettek, megjobbittattak, es a Keresztyenek epuletire, s lelki-vigasztalasokra, kibocsattattak, A'Szent Ferencz-Szerzetiben levo Kajoni, P. Frater Janos altat Superiorum permissu. A'Csikikalastromba Nyomtattatott Cassa Andrasaltal, 1676-ben (ediţia I, ibid. 1681 (ediţia II), 1685 (ediţia III), 1719 (ediţia IV), 1805 (ediţia V), cuprinde 537 de cântece în limba maghiară şi 205 în limba latină;
     • Aranyos haz (Casa de aur), culegere de rugăciuni şi cântece pentru popor (1676), Şumuleu Ciuc, 1676;
     • Nagy Magyar Herbarium (Marele ierbar maghiar), lucrare cu caracter de ştiinţă popularizată în care descrie construcţia virginalului.

     Viorel COSMA, Muzicieni din România. Lexicon, vol.1, 1989


Muzicieni