Theodor Fuchs
- compozitor, pianist şi critic muzical -
(n. 04.02.1873 Sassin, Cehia – m. 09.05.1953 Bucureşti)

     Studiile muzicale le-a urmat la Conservatorul din Bucureşti (1880-1884), cu Gheorghe Brătianu (teorie-solfegiu), Eduard Wachmann (armonie), Marin Iliescu (pian), perfecţionându-se la Akademie Jur Musik und darstellende Kunst din Viena (1884-1893), cu Wilhelm Rauch şi Anton Door (pian), Franz Krese (armonie), Robert Fuchs (contrapunct), Adolph Prosniz (istoria muzicii) şi Johann Nepomuk Fuchs (compoziţie). A luat lecţii particulare de pian la Viena cu Julius Epstein şi Hans Schmidt.
     
     Dirijor de orchestră la teatrele lirice din Loeben şi Bruch - Austria (1892-1893), pianist concertist şi acompaniator în ţară şi peste hotare (1893-1940, Austria, Cehoslovacia, Ungaria), profesor de muzică în Galaţi (1893-1901), fondator şi conducător al Societăţii Amatorilor de Muzică Clasică din Bucureşti (1901-1903), profesor de pian la Academia de Muzică şi Artă Dramatică „Theodor Stoenescu” din Bucureşti (1909-1911), fondator, director, şi redactor la revista „Arta muzicală” din Bucureşti (1911-1912), profesor de muzică la Orfelinatul de copii din Bucureşti, dirijor de orchestră la Companiile de operă „Ştefănescu-Spira”, „Nicolae Corfescu”, „Theodor Guritză” din Bucureşti (1914-1916). A publicat cronici muzicale, articole, studii şi recenzii în „Arta muzicală”, „Tribuna muzicală”, „Bukarester Tageblatt”, „Rumanischer Lloyd” etc.
     
     A scris poezii (Jugendtraume, Bucureşti, 1905), piese de teatru (Schusterbul auf der Feuerwehrmanwiese), librete de operă (Neagă) şi balet (Dunărea noastră). A apărut în sute de recitaluri şi concerte alături de George Enescu, Fritz Kreisler, Jacques Thibaud, Broniclas Hubermann, Carl Flesch, Misha Elman, Franz Drdla, Steril Geyer, David Popper, Leopold Godovski, Florizel von Reuter, Socrate Barozzi, Nicolae Olmazu, Silvio Florescu, Dimitrie Dinicu, Joseph Prunner, Franz Kneisel, Dimitrie Cuclin, Teodor Burada, Nicolae Papazoglu, Elodia Coandă, Petre Elinescu, Yvonne de Treville, Elena Teodorini, Hariclea Darclee, Giovanni Dimitrescu, D. Popovici-Bayreuth, Jean Athanasiu, Gheorghe Folescu, Florica Cristoforeanu, Ion Băjenaru, Grigore Gabrielescu, Alexandru Bonei, Elena Drăgulinescu-Stinghe, Nuovina, Charlotta Leria, Maria Assan, Elena Anghel, Mihail Nasta, Gheorghe Niculescu-Basu, Aurel Costescu-Duca, Şerban Tassian, Edgar Istratty etc. A fost distins cu „Bene Merenti”, clasa I (1907).

     MUZICĂ DE TEATRU
     
     – Cupidon (1890), balet-feerie în două acte, libret de Miron Popovici-Paltin;
     – Moscoso (1894), operă într-un act şi 2 tablouri, libret de Theodor Fuchs;
     – Ţintă şi Scânteuţă (1896), operă comică pentru copii, libret de Dr. Vera Wexler;
     – Psuţi (1897), operetă, libret de Gh. Bengescu-Dabija;
     – Bobrica (1908), operă comică, libret de M. Brociner;
     – Păunaşul codrilor (1924), feerie muzicală în 2 acte, libret de N.N. Lenguceanu, premiera Galaţi, 1925, Teatrul Central, Theodor Fuchs;
     – Dunărea noastră (1926, revizuit în 1946, 1950, 1953), balet în două acte, libret de Theodor Fuchs;
     – Domniţa Neaga (1936), operă în 3 acte şi 5 tablouri, libret în versuri de Theodor Fuchs;
     – Din timpul macabeilor până-n timpul de azi, feerie muzicală, libret de Kleiner;
     – În aşteptarea unui eveniment fericit, operă comică în două acte, libret de Theodor Fuchs;
     – Il Gladiatore di Ravena, operă (terminat doar un act);
     – Il Pescatore del Bosforo, operă (terminat doar un act);
     – L'embarcament pour Citere, operă (neterminată).
     
     MUZICĂ VOCAL-SIMFONICĂ
     – Ursitoarele (1897), cantată pentru bariton solo, cor de femei şi orchestră, versuri de Carmen Sylva, traduse de Theodor Fuchs;
     – Sergentul, baladă pentru voce şi orchestră, versuri de Vasile Alecsandri.
     
     MUZICĂ SIMFONICĂ
     – Simfonia I-a în La major (1890);
     – Uvertura festivă (1894);
     – Rapsodia Română nr. 1 (1897);
     – Suita românească pentru 2 viori şi orchestră (1897);
     – Dansuri rustice (1897), pentru orchestră;
     – Rapsodia Română nr. 2 (1899);
     – Romanţa pentru vioară şi orchestră(1900);
     – Poloneza pentru orchestră (1900);
     – Rapsodia Română nr. 3 „Dobrogeancă” (1900);
     – Concert pentru pian şi orchestră (1913, revizuit în 1932);
     – Concert pentru vioară şi orchestră (1913);
     – Simfonia II-a (1917);
     – Menuet pentru orchestră (1925);
     – Uvertura la drama „Aur” (1929);
     – Jertfa lui Zamolxis (1934), poem daco-roman;
     – Concertino românesc pentru flaut şi orchestră (1935);
     – Scene muzicale (1948);
     – Tarantella pentru orchestră.
     
     MUZICĂ DE CAMERĂ
     – Sonata I-a pentru pian în Sol major (1887);
     – Sonata a II-a pentru pian în re minor (1887, revizuit în 1945);
     – Sonata a IV-a pentru pian în sol minor (1889);
     – Sonata a III-a pentru pian în Si bemol major (1890, revizuit în 1945);
     – Sonata I-a pentru vioară şi pian în si minor (1890);
     – Sonata VI-a pentru pian în Do major (1890);
     – Trio pentru vioară, violoncel şi pian (1890), Leipzig, litografiat Oscar Brandstetter;
     – Sextet pentru 2 viori, 2 viole, violoncel şi contrabas (1890), Leipzig, litografiat Oscar Brandstetter;
     – Sonata VII-a pentru pian în do minor (1890);
     – Sextet pentru 2 viori, 2 viole şi 2 violoncele (1891);
     – Romanţă pentru pian în Re major (1895);
     – Vals briliant pentru pian în Do major (1895), Bucureşti, 1902;
     – Sonata pentru violoncel şi pian în RE major (1896), Leipzig, litografiat de Oscar Brandstetter;
     – Tarantella pentru pian în Mi major (1896), Leipzig, litografiat Oscar Brandstetter;
     – Cvartet de coarde în Do major (1896), Leipzig, litografiat Oscar Brandstetter;
     – Cvartet pentru vioară, violă, violoncel şi pian (1896, revizuit în 1950);
     – Cvintet de coarde cu pian (1896);
     – Sonata pentru 2 viori şi pian (1900);
     – Rapsodia română pentru pian (1901), Leipzig, litografiat Oscar Brandstetter, 1902 (Disc His Maşter's Voice);
     – Bluette fur Violine und Klaviex, Leipzig, litografiat Oscar Brandstetter;
     – Menuetto (Clavierstuck), Leipzig, litografiat Oscar Brandstetter;
     – Impromtu, pentru pian, Leipzig, litografiat Oscar Brandstetter;
     – Serenadă, pentru vioară şi pian, Leipzig, litografiat Oscar Brandstetter; idem în „Muzica”, supliment nr. 5, Bucureşti, 1958;
     – Madrigal, pentru violoncel şi pian, în „Arta muzicală” nr. 1, Bucureşti, 1911;
     – Păsărică singuratecă, melodie pentru flaut şi pian, în „Arta muzicală” nr. 1, Bucureşti, 1911;
     – Melodie, pentru vioară şi pian, în „Arta muzicală” nr. 1, Bucureşti, 1911;
     – Flori de toamnă, pentru pian, în „Arta muzicală” nr. 2, Bucureşti, 1911;
     – Hora, pentru flaut şi pian, în „Arta muzicală” nr. 2, Bucureşti, 1911;
     – Mazurka, pentru vioară şi pian, în „Arta muzicală” nr. 4, Bucureşti, 1912;
     – Compositions pour piano, Bucureşti, Leipzig, litografiat Oscar Brandstetter (cuprinde: Valse briliante, Românce, Danses, 24 Etudes melodiques, Cahier I-II);
     – Suită pentru 2 viori şi pian, Leipzig, litografiat Oscar Brandstetter;
     – Rumanischer Carnevalfur Clavier, Leipzig, litografiat Oscar Brandstetter;
     – Tarantelle (Clavierstuck), Leipzig, litografiat Oscar Brandstetter;
     – Blumenstuck fur Clavier, Leipzig, litografiat Oscar Brandstetter;
     – Sonata V-a pentru pian în fa diez minor (1926);
     – Sonată pentru 2 viori (1942);
     – Impresiuni pe mare, pentru harpă şi pian;
     – Sonată pentru harpă şi pian (1943);
     – Sonata II-a pentru vioară şi pian (1949);
     – Sonata V-a pentru vioară şi pian în La major (1949);
     – Fantezie română pentru violoncel şi pian (1949);
     – Cvartetul 󈯏 August” (1952), pentru 2 viori, violă şi violoncel;
     – În ţara basmelor (1953), suită pentru violă şi pian;
     – Mioriţa, suită în 2 părţi pe motive naţionale;
     – Triolet românesc, pentru 3 viori.
     
     MUZICĂ CORALĂ
     – Ce zefirul şopteşte, pentru trei voci egale, versuri de Matilda Cugler-Poni, în 12 Choruri, Bucureşti; idem în „Muzica”, supliment nr. 5, Bucureşti, 1958;
     – 12 Choruri, pentru trei voci egale, Bucureşti, cuprinde:
     - Imn religios, versuri de Vasile Alecsandri;
     - Ziua Ţerei, versuri de Carol Scrob;
     - Fluturul, versuri de Matilda Cugler-Poni;
     - Noapte bună, versuri de Duiliu Zamfirescu;
     - Viorica, versuri de Matilda Cugler-Poni;
     - Ce zefirul şopteşte, versuri de Matilda Cugler-Poni;
     - Paserea mică şi vulturul, versuri de Matilda Cugler-Poni;
     - Dor de călătorie, versuri de Vasile Alecsandri;
     - Ieri şi astăzi, versuri de Vasile Alecsandri;
     - Lăcrămioare, versuri de Vasile Alecsandri;
     - Bucovina, versuri de Vasile Alecsandri;
     - Cântecul gintei latine, versuri de Vasile Alecsandri;
     – Ţara mea, pentru cor mixt, versuri de Smara, în „Arta muzicală” nr. 3, Bucureşti, 1911;
     – Ce sunt eu?, pentru cor mixt, versuri de Smara, în „Arta muzicală” nr. 5-6, Bucureşti, 1912;
     – Sergentul şi drapelul, pentru cor mixt, versuri de Smara, în „Arta muzicală” nr. 5-6, Bucureşti, 1912;
     – Horea, Cloşca şi Crişan, pentru cor mixt, Leipzig, litografiat Oscar Brandstetter;
     – Ceauşul lui Mihai, pentru cor mixt, Leipzig, litografiat Oscar Brandstetter;
     – Călugărenii, pentru cor mixt, Leipzig, litografiat Oscar Brandstetter.
     
     MUZICĂ VOCALĂ
     – Păsări cu aripi, pentru voce şi pian, versuri de Matilda Cugler-Poni;
     – Canţoneta napolitană, pentru voce şi pian, versuri de Vasile Alecsandri, Bucureşti, succesor N.J. Eliad;
     – Floarea oceanului, pentru voce şi pian, versuri de Vasile Alecsandri, Bucureşti, succesor N.J. Eliad;
     – Serenada, pentru voce şi pian, versuri de Vasile Alecsandri, Bucureşti, succesor N.J. Eliad;
     – Pescarul Bosforului, pentru voce şi pian, versuri de Vasile Alecsandri;
     – Cântec de fericire, pentru voce şi pian, versuri de Vasile Alecsandri;
     – Dulce înger, pentru voce şi pian, versuri de Vasile Alecsandri;
     – Lasă-ţi lumea ta uitată, pentru voce şi pian, versuri de Mihai Eminescu;
     – Cântec de leagăn, pentru voce şi pian, versuri de Theodor Fuchs;
     – Lieder Album, vol. I, pentru voce şi pian, Leipzig, litografiat Oscar Brandstetter, 1904 (cuprinde: Zehn Gesange aus „Mainer Ruth”, Carmen, Runen, Fantalus, Flatterhaft, Zaghaft, Willst du den Himmel offen sehn, Die Gottin, Meiner Meister, Die Horen, Sylva, Die Lieder sind der heilige Fluss, Mein Wald, Und es tagte der Tag, Meine Erinnerungen, Aus meiner Jugend, Die Sprode, Die Bekeherte, Gefunden, Abendlied, Schilflied, Die schnelle Bach, Zuleyka, Die eitle Rose, Fruhlingsbluthen, Halte mich mit deiner Liebe, Als heiss die Sonne brante, Nicht im Fruhling, wenn die Vogel singen, Kleine Taubchen auf dem Dache, An Schumann, Mein Lieblings-platzchen);
     – Lieder Album, vol. II, pentru voce şi pian, Leipzig, litografiat Oscar Brandstetter, 1905 (cuprinde: Lurlei Lieder, Es glanzt die Fluth, Es waren zwei Nachsberkinder, Mein Herz schlagt laut, Es pocht ein blonder Knabe, Magdlein sass in Wald und Moos, Der Mond ist voll, der Mond ist hell, Es flustert im Schilf, es wispert im Rohr, Hoch am Himmel gluhn die Steme, Was willst du hier am klaren Born, Das Thal durchhallt mein tauernd Lied, Erwachen, So bist du wieder aufgewacht, Nun ist der holde Lenz entfloh'n, Verloren, Es kraseln die Fluthen im wogenden Spiel, Klange, Aus der wurde quellen Blumen, Wenn ein muder Leib begraben, Mir war das Leben blass und schaal, Ob ich traurig, ob ich glucklich, Komm, sei nicht so murrisch, Es hing der Reif im Lindenbaum, Mit unter fliegt ein banger Ton, Manchmal schiest am blauen Bogen, Mein wundes Herz verlangt nach milder Ruh, Warum mich nimmer erwarmt ein Scherz, Es glanzt in der Muschel die Perle, Wie Melodien zieht es mir leise durch den Sinn, Wie traurich war das Fleckchen);
     – Atunci, pentru voce şi pian, versuri de Ion Gorun;
     – Ghiocelul, pentru voce şi pian, versuri de Ion Gorun; Ghiciţi, pentru voce şi pian, versuri de Carol Scrob;
     – Când privirea, pentru voce şi pian, versuri de Carol Scrob;
     – De-aş fi iubito, gingaşe floare, pentru voce şi pian, versuri de Vasile Alecsandri, Bucureşti;
     – Lieder, Leipzig, litografiat Oscar Brandstetter (cuprinde: Du meine heil'ge Liebe, Gestandtnis, Lust und Leid, Verloren, Meine Augen);
     – Amintire, pentru voce şi pian, versuri de Dochia Avinianu, în „Arta muzicală” nr. 4, Bucureşti, 1912;
     – Bate vântu-n codru verde!, pentru voce şi pian, versuri de Matilda Cugler-Poni, în „Arta muzicală” nr. 4, Bucureşti, 1912;
     – O rămâi, doină pentru voce şi pian, versuri de Mihai Eminescu, Bucureşti;
     – Şi dacă ramuri bat în geam, pentru voce şi pian, versuri de Mihai Eminescu;
     – Rusalka, baladă pentru voce şi pian, versuri de A.S. Puşkin, traducere de I.U. Soricu;
     – Sergentul, baladă pentru voce şi pian, versuri de Vasile Alecsandri;
     – Lacrămi, pentru voce şi pian, versuri de Matilda Cugler-Poni.
     
     LUCRĂRI DIDACTICE
     – Nouvelle ecole pour piano ecrite pour les enfants, Bucureşti, 1907 (din cuprins: Sonatina I-a în Do major, Sonatina II-a în Sol major, Sonatina III-a în Re major, Sonatina IV-a în La major, Sonatina V-a în Do diez major, Sonatina VI-a în Fa major, Sonatina VII-a în sol minor);
     – Preludiu şi fugă în re minor (1925), pentru pian;
     – Preludiu şi fugă în do minor (1926), pentru pian;
     – Preludiu şi fugă în mi minor (1927), pentru pian;
     – Fugă concertantă în fa minor, pentru pian;
     – Fugă în re minor pe o temă a profesorului Robert Fuchs, pentru pian;
     – Fugă dublă în la minor, pentru pian;
     – Metodă practică pentru a învăţa muzica vocală, cuprinzând explicaţiuni teoretice, precum şi 110 solfegii, partea I, în colaborare cu A. Levy-Ivela, Bucureşti;
     – Manual de muzică vocală, în colaborare cu A.L. Ivela, Bucureşti;
     – 24 Studii simfonice pentru pian (1952).
     
     MUZICOLOGIE
     – Istoria artei muzicale, în „Tribuna muzicală” nr. 3, Bucureşti, 1909; idem în „Arta muzicală” nr. 4-6, Bucureşti, 1912;
     – Despre originea cântecului popular, Bucureşti, 1936;
     – Despre muzica populară română în comparaţie cu muzica populară rusă, Bucureşti, 1936.

     Viorel COSMA, Muzicieni din România. Lexicon

Muzicieni