Mansi Barberis
- compozitoare şi profesoară -
(n. 12.03.1899 Iaşi – m. 10.10.1986 Bucureşti)

     Studiile muzicale particulare le-a început la Iaşi (1916-1918) cu Alfonso Castaldi (armonie, contrapunct, forme muzicale, orchestraţie) şi Luigi Narice (vioară) continuîndu-le la Cons. Iaşi (1918-1922) cu Sofia Teodoreanu (teorie-solfegiu), Ion Ghiga şi Gavril Galinescu (armonie), Antonin Ciolan (contrapunct), Enrico Mezetti (canto), Eduard Caudella şi Athanasie Theodorini (vioară). S-a perfecţionat la Berlin (1922-1923) cu Wilhelm Klatte (armonie, contrapunct, forme muzicale, orchestraţie) şi Lula Mys-Gmeiner (canto) şi apoi la Paris (1926-1927, 1930, 1939) cu Vincent d'Indy (dirijat), Noël Gallon (compoziţie, orchestraţie), Gabriel Paulet (canto) şi Vanni Marcoux (operă). De asemenea a frecventat la Viena cursurile prof. Paula Marck von Neusser (canto) şi Joseph Marx (orchestraţie).
     
     Violonistă si violistă în Orch. Simfonică George Enescu din Iaşi (1918-1922); profesoară de canto (1934-1950) şi de operă (1941-1950) la Cons. Iaşi; profesoară de vioară la Şcoala normală de fete din Iasi (1937-1939); violonistă în Fil. Moldova din Iaşi (1942-1944); profesoară de canto la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică I. L. Caragiale din Bucureşti (1950-1951) şi la Cons. Bucureşti (1951-1956). A fondat şi a făcut parte (violă) din cvartetul de coarde Femina din Iaşi (1942-). A susţinut recitaluri de canto la Radio Bucureşti, Radio Moldova (Iaşi). A dirijat corul feminin din Iaşi (1949-1950). A susţinut conferinţe, emisiuni radiofonice.
     
     A fost distinsă cu Menţiuni (1925, 1934) şi premiul III de compoziţie George Enescu (1942), Ordinul Meritul Cultural, cls. III (1969).

     MUZICĂ DE TEATRU
     • Neguţătorul din Veneţia de William Shakespeare (1934);
     • Revoluţie în mănăstire de Gregorio şi Maria Martinez (1934);
     • Prinţesa îndepărtată (1946), operă în trei acte (neterminată) libretul de Mihail Codreanu după La princesse lointaine de Edmond Rostand;
     • La telefon Tamirul de Konstantin Isaev şi Aleksandr Galici;
     • Apus de soare (1958, revizuit 1968), operă în trei acte, libretul de George Teodorescu după piesa lui Barbu Stefănescu-Delavrancea, premiera Bucureşti, 30 decembrie 1967, Opera Română, Paul Popescu, în Arii şi duete din opere, Bucureşti, 1981 (trei arii şi două duete);
     • Kera Duduca (1963 revizuit 1969), operă în trei acte, libretul de Anghel Ionescu-Arbore după romanul Ciocoii vechi şi noi de Nicolae Filimon, adaptare TV - Bucureşti, 26 iulie 1970, în Arii şi duete din opere, Bucureşti, 1981 (două arii, două ariete şi un duet);
     • Domniţa din depărtări (1971), operă în trei acte, libretul de Mansi Barberis după La Princesse lointaine de Edmond Rostand (pe baza partiturii din 1946), premiera Iaşi, 9 mai 1976, Opera Română, Radu Botez, în Arii şi duete din opere, Bucureşti, 1981 (patru arii);
     • Muşatinii de Sorana Coroamă (1972), muzică de teatru televizat pe teme din Apus de soare primă audiţie, Bucureşti, 7 februarie 1972, Orchestra RTV - Studio, Carol Litvin;
     • Căruţa cu paiaţe (1981), operă în trei acte şi două tablouri, libretul de Anghel Ionescu-Arbore, după piesa lui Mircea Ştefănescu, premiera Iaşi, 10 mai 1982, Opera Română, Victor Dumănescu, în Arii şi duete din opere, Bucureşti, 1981 (trei ariete, o arie şi un duet).
     
     MUZICĂ VOCAL-SIMFONICĂ
     • Călin (1947), poem pentru 4 solişti vocali şi orchestră, versuri de Mihai Eminescu, primă audiţie, Bucureşti, 15 ianuarie 1949, Orchestra Radio, Alfred Alessandrescu;
     • Poveste la gura vetrei (1949), poveste muzicală pentru narator şi orchestră, versuri de Daniela Miga, primă audiţie, Bucureşti, 13 martie 1949, Orchestra Radio, Constantin Bobescu;
     • Eliberare (1950), poem vocal-simfonic pentru tenor, cor mixt şi orchestră, versuri de Dumitru Corbea, primă audiţie, Bucureşti, 12 septembrie 1950, Orchestra RTV, Alfred Alessandrescu;
     • Concert în luncă (1954), poem vocal-simfonic pentru soprană şi orchestră, versuri de Vasile Alecsandri;
     • Vânătoarea (1955), baladă pentru bariton şi orchestră, versuri de Mariana Dumitrescu, primă audiţie, Bucureşti, 21 iulie 1955, Orchestra RTV, Alfred Alessandrescu, Bucureşti, 1957;
     • Zmeoaica (1969), baladă pentru soprană, tenor şi orchestră, versuri de St. O. Iosif, primă audiţie, Ploieşti, 25 mai 1976, Filarmonică, Grigore Iosub;
     • Pintea cel viteaz (1974), cantată pentru bas, cor mixt şi orchestră, versuri de Dominic Stanca.
     
     MUZICĂ SIMFONICĂ
     • Pagini simfonice (1930), poem pentru orchestră, primă audiţie, Bucureşti, 1933, Orchestra Radio, Theodor Rogalski;
     • Viziuni (1934), poem simfonic, primă audiţie, Bucureşti, 17 iunie 1936, Orchestra Radio, Ionel Perlea;
     • Suita I-a „Pastorala” (1936), primă audiţie, Viena, 16 septembrie 1937, Wiener Symphoniker, Max Schonherr;
     • Simfonia I-a (1941);
     • Spicele (1949), schiţe pentru orchestră, primă audiţie, Iaşi, 7 octombrie 1949, Filarmonică, Achim Stoia;
     • Suita a II-a „Trei momente descriptive” (1951), primă audiţie, Braşov, 13 noiembrie 1953, Filarmonică, Virgil Pop;
     • Poem concertant (1953), primă audiţie, Bucureşti, 24 decembrie 1953, Orchestra RTV, Alfred Alessandrescu;
     • Concert pentru pian şi orchestră în Re major (1954), primă audiţie, Baia Mare, 8 martie 1957, Filarmonică, Silviu Zavulovici;
     • Suită festivă (1959), primă audiţie, Bucureşti, iulie 1959, Orchestra Cinematografiei, Paul Popescu;
     • Variaţiuni simfonice (1970), primă audiţie, Craiova, 9 mai 1971, Filarmonică, Theodor Costin;
     • Spaţiu (1972), uvertură de concert, primă audiţie, Oradea, 27 mai 1974, Filarmonică, Ervin Acel;
     • Piesă concertantă pentru clarinet şi orchestră (1972), primă audiţie, Ploieşti, 1977, Ştefan Prallea-Blaga (clarinet);
     • Luminile ţării (1975), trei tablouri simfonice: Bicaz, Vidraru, Porţile de fier, primă audiţie. Botoşani, 26 decembrie 1976, Filarmonică, Modest Cichirdan;
     • Înfăptuire (1977), piesă simfonică dedicată Independenţei naţionale din 1877, primă audiţie, Bacău, 2 iunie 1978, Filarmonică, Ovidiu Bălan;
     • Piesă de concert pentru violă şi orchestră (1981).
     
     MUZICĂ DE CAMERĂ
     • În glumă (1936), pentru vioară şi pian;
     • Fete şi flăcăi (1949), piesă pentru vioară şi pian;
     • Dans pentru violoncel şi pian (1952);
     • Sonată pentru vioară şi pian (1957);
     • Capriciu pentru harpă (1965);
     • Cvartettino pentru coarde în stil neoclasic (1976);
     • Joacă bine, Moş Martine (1982), piesă umoristică pentru contrabas şi pian.
     
     MUZICĂ PENTRU PIAN
     • Într-o seară (1926); Scherzando (1934);
     • La ţară. Şase fabule pentru pian (1949);
     • Suită de jocuri populare pentru pian (1949);
     • Preludiu pentru pian (1956);
     • Obsesie (1969);
     • Vals de concept (1975).
     
     MUZICĂ CORALĂ
     • Câmpia (1923), pentru cor pe trei voci feminine, versuri populare;
     • Kyrie Eleison (1924), pentru cor mixt (opt voci);
     • La ţară (1948), pentru cor pe două voci egale şi pian, versuri de Otilia Cazimir;
     • Cântec de munte (1948), pentru tenor şi cor mixt, versuri de Spiru Luca;
     • Cad duşmanii ca şi pâlcuri (1952, revizuit în 1966) pentru cor bărbătesc, versuri de Mihai Eminescu.
     
     MUZICĂ VOCALĂ - voce şi pian
     • La lune blanche (Luna albă) (1916), versuri de Paul Verlaine;
     • II pleure dans mon coeur (Plânge inima mea) (1918), versuri de Paul Verlaine;
     • Spleen (Dor) (1926), versuri de Paul Verlaine;
     • Fug toamnele (1935), versuri de George Lesnea;
     • Încheiere (1935), versuri de George Lesnea;
     • Dans (1935), versuri de George Lesnea;
     • Dimineaţa (1936), versuri de George Lesnea;
     • Nani pui (1948), versuri de Otilia Cazimir;
     • De pe-o bună dimineaţă (1948), versuri de Otilia Cazimir, în „Muzica”, Bucureşti, nr. 3, 1954;
     • Pentru tine primăvară (1948), versuri de Otilia Cazimir, în Cântece şi lieduri, Bucureşti, 1967;
     • La drum (1948), versuri de Otilia Cazimir;
     • La arat (1948), versuri de Otilia Cazimir;
     • Răvaş (1949), versuri populare, Bucureşti, 1949; idem în Cântece şi lieduri, Bucureşti, 1967;
     • Sui la deal, cobor la vale (1950), versuri populare;
     • Mai la deal de casa noastră (1950), versuri populare, Bucureşti, 1955;
     • Fă, Mariţă! (1950), versuri populare, Bucureşti, 1957;
     • Ileană, Ileană (1950), versuri populare;
     • Mai vină bade, sările (1950), versuri populare, în Cântece şi lieduri, Bucureşti, 1967;
     • Trandafir roşu, crengos (1951), versuri populare, în Cântece şi lieduri, Bucureşti, 1967;
     • Cântec de leagăn (1951), versuri de Otilia Cazimir;
     • Dă-mi mândruţo ochii tăi (1951), versuri populare, Bucureşti, 1951;
     • M-a trimis mama la vie (1951), versuri populare în Cântece şi lieduri, Bucureşti, 1967;
     • Codrule foaie rotundă (1951), versuri populare;
     • Steagul de partid ne-avântă (1951), versuri de A. Toma;
     • Nufăr alb (1951), versuri de Ion Boldici;
     • Pentru voi umplem paharul (1951), versuri de Ion Boldici;
     • Sania (1951), versuri de Vasile Alecsandri, în Cântece şi lieduri, Bucureşti, 1967;
     • Lina-i fată lucrătoare (1951), versuri populare;
     • Pe lângă boi (1952), versuri de George Coşbuc;
     • Rodica (1952), versuri de Vasile Alecsandri;
     • Alunul (1952), versuri de Vlaicu Bârna, în Cântece şi lieduri, Bucureşti, 1967;
     • Pădurea de mesteceni (1952), versuri de Virgil Teodorescu;
     • Zorile (1952), versuri de Olga Brateş;
     • Nedumerire (1952), versuri de Olga Brateş; Taina lor (1952), versuri de Olga Brateş;
     • Hai să nu fii supărat (1952), versuri de Olga Brateş;
     • Nuntă în sat (1953), versuri de Olga Brateş;
     • Cântec din pădure (1953), versuri populare;
     • Concertul în luncă (1954), versuri de Vasile Alecsandri;
     • Ploaie (1954), versuri de Dominic Stanca;
     • Belşug (1954), versuri de Dominic Stanca, în Nouă cântece, Bucureşti, 1957;
     • Colo jos lângă răstoacă (1954), versuri de Dominic Stanca, în Nouă cântece, Bucureşti, 1957;
     • E o toamnă bună (1957), versuri de Dominic Stanca;
     • Vânătoarea (1954), versuri de Păstorel Teodoreanu, în Nouă cântece, Bucureşti, 1957;
     • Orlami (1954), versuri de Păstorel Teodoreanu, în Nouă cântece, Bucureşti, 1957;
     • Vânătoarea (1955), baladă pe versuri de Mariana Dumitrescu;
     • Primăvara (1955), versuri de Păstorel Teodoreanu;
     • Indiscreţii (1955), versuri de Păstorel Teodoreanu, în Nouă cântece, Bucureşti, 1957;
     • Prisaca (1955), versuri de Tudor Arghezi;
     • Greieruş ce cânţi la lună (1955), versuri de Mihai Eminescu, în Nouă cântece, Bucureşti, 1957;
     • M-aş face oglindă (1955), versuri de Mihai Eminescu, în Nouă cântece, Bucureşti, 1957;
     • Darurile noastre (1955), terţet vocal feminin, versuri de Mariana Dumitrescu;
     • Sfredeluş şi Veveriţă (1957), versuri de Demostene Botez, în Cântece şi lieduri, Bucureşti, 1967;
     • Către poeţi (1959), versuri de Mihai Codreanu, în Cântece şi lieduri, Bucureşti, 1967;
     • Nu te-ngrozi, poete, de durere (1959), versuri de Mihai Codreanu, în Cântece şi lieduri, Bucureşti, 1967;
     • Un poet necunoscut (1959), versuri de Mihai Codreanu, în Cântece şi lieduri, Bucureşti, 1967;
     • Vară (1959), versuri de Otilia Cazimir, în Cântece şi lieduri, Bucureşti, 1967;
     • Primăvară în glumă (1959), versuri de Otilia Cazimir, în Cântece şi lieduri, Bucureşti, 1967;
     • Prima scrisoare (1966), versuri de Lucia Botez;
     • Vis (1967), versuri de Păstorel Teodoreanu, în Cântece şi lieduri, Bucureşti, 1967;
     • La cramă (1967), versuri de Păstorel Teodoreanu, în Cântece şi lieduri, Bucureşti, 1967;
     • Între mine şi mine (1968), versuri de Mariana Dumitrescu;
     • Drumul fiecăruia (1968), versuri de Mariana Dumitrescu;
     • Ce ştie vântul (1968), versuri de Mariana Dumitrescu;
     • Izvorul (1968), versuri de Mariana Dumitrescu;
     • Răsărit (1968), versuri de Mariana Dumitrescu;
     • Bun rămas (1972), în 5 Lieduri pe versuri de Mariana Dumitrescu, Bucureşti, 1973;
     • Întoarcere (1972), în 5 Lieduri pe versuri de Mariana Dumitrescu, Bucureşti, 1973;
     • Mă voi trezi iar (1972), în 5 Lieduri pe versuri de Mariana Dumitrescu, Bucureşti, 1973;
     • April (1972), în 5 Lieduri pe versuri de Mariana Dumitrescu, Bucureşti, 1973;
     • Pastel afund (1972), în 5 Lieduri pe versuri de Mariana Dumitrescu, Bucureşti, 1973;
     • Itinerar dacic (1976-1980), ciclu de lieduri pe versuri de Dominic Stanca (cuprinde: Îndemn, 1976; Dealul Olimp, 1976; Piatra, 1976; Vârful lui Hulpe, 1976; Feţele albe, 1976; Regele dac, 1976; Poiana Oltului, 1977; Întoarcere, 1977; Brusturelu, 1980; Lunca Beriului, 1980), Bucureşti, 1978;
     • Destin de poet (1980), ciclu de lieduri pe versuri de Mihai Eminescu (cuprinde: Crăiasa din poveşti, Sonet I, Sonet II, Sonet III, Stelele-n cer, Ziua cea de mâine, Bătrânul dascăl, Noaptea amintirii, Diana, Luceafărul);
     • Rondelul rozelor (1982), ciclu de lieduri pe versuri de Alexandru Macedonski (cuprinde: Rondelul rozei ce înfloreşte, Rondelul nopţei argintate, Rondelul privighetoarei între roze, Rondelul beat de roze, Rondelul rozelor din parc, Rondelul rozelor de august, Rondelul marilor roze, Rondelul cascadelor de roze, Dormi dulce).

     Viorel COSMA, Muzicieni din România. Lexicon, vol.1, 1989


Muzicieni