Nicolae Brânzeu
- compozitor, dirijor -
(n. 28.12.1907 Piteşti – m. 07.08.1983 Arad)

     Studiile muzicale le-a început de timpuriu la Piteşti (1920-1926) cu Maria Lerescu şi Lucia Stănescu (pian), continuându-le la Conservatorul din Bucureşti (1926-1931) cu D.G. Kiriac (teorie-solfegiu), Alfonso Castaldi (armonie, contrapunct), Mihail Jora (contrapunct) şi Dimitrie Cuclin (estetică, forme muzicale). Paralel şi-a continuat pianul cu Lucia Stănescu în Bucureşti (1926-1930). S-a perfecţionat la „Schola Cantonim” din Paris (1931-1934) cu Guy de Lioncourt (compoziţie), Albert Bertelin (contrapunct), Paul Brand (pian) şi Marcel Labey (dirijat orchestră). A urmat Facultatea de Drept din Bucureşti, obţinând licenţa în 1931.
     
     Corepetitor (1937-1946) şi dirijor (1946-1947) la Opera Română din Bucureşti; profesor suplinitor la clasa de armonie la Conservatorul Bucureşti (1940-1941); dirijor la Opera din Sibiu (1948); profesor de armonie şi muzică de cameră la Şcoala populară de artă din Arad (1947-1954 şi 1964-2966); dirijor la Filarmonica din Arad (1948-1972). A dirijat spectacole de operă în Bucureşti şi în provincie, concerte simfonice la Filarmonicele din ţară şi în Polonia (Lublin, 1973). A fost distins cu Premiul II (1934) şi Premiul I (1942) de compoziţie „George Enescu”, cu Ordinul „Meritul cultural”, clasa V (1968).

     MUZICĂ DE TEATRU
     • Marina Vanna (1934), scenă dramatică, libretul după piesa lui Maurice Maeterlinck;
     • Săptămâna luminată (1942), dramă muzicală într-un act, libretul de Constantin Pavel după piesa lui Mihail Săulescu, premieră Bucureşti, 29 aprilie 1943, Opera Română, Nicolae Brânzea;
     • Scufiţa roşie (1949), muzică de scenă, premieră Arad, 1949, Teatrul de Stat, Nicolae Brânzeu;
     • Piatra din casă (1951), vodevil de Vasile Alecsandri;
     • Aladin şi lampa fermecată (1958), muzica de scenă, premieră Arad, 1959, Teatrul de marionete, Nicolae Brânzeu;
     • Cruciada copiilor (1961), dramă muzicală în trei acte, libretul extras după piesa lui Lucian Blaga;
     • Dragostea triumfă (1968), operă comică în trei acte, libretul de Gheorghe Haiduc, primă audiţie, Arad, 6 iunie 1968, Filarmonică, Nicolae Brânzeu;
     • Monna Vanna (1976), dramă muzicală în trei acte, libretul după piesa lui Maurice Maeterlinck.
     
     MUZICĂ VOCAL-SIMFONICĂ
     • Hymne (1931), poem pentru voce şi orchestră versuri de Ch. Baudelaire, traducere de Virgil Gheorghiu, primă audiţie, Bucureşti, 3 octombrie 1940, Orchestra Radio, Nicolae Brânzeu;
     • Sărbătoare (1937), cantată pentru cor mixt şi orchestră, primă audiţie, Bucureşti, 5 decembrie 1940, Orchestra Radio, Nicolae Brânzeu;
     • Trecut-au anii (1939), poem pentru tenor şi orchestră, versuri de Mihai Eminescu, primă audiţie, Bucureşti, 1941, Filarmonica Ionel Perlea;
     • Cântecul bradului (1940), cantată pentru cor mixt şi orchestră, melodia şi versurile populare din culegerea lui Ilarion Cocişiu, primă audiţie, Bucureşti, 5 decembrie 1940, Nicolae Brânzeu;
     • Copilărie sfântă (1947), poem pentru bas şi orchestră, versuri de Vasile Voiculescu;
     • Închinare (1966), cantată pentru cor mixt şi orchestră, versuri de Otilia Cazimir, primă audiţie, Timişoara, 1971, Filarmonică, Nicolae Boboc;
     • Meşterul Manole (1966), cantată dramatică pentru solişti, cor mixt şi orchestră, versuri populare din colecţia Vasile Alecsandri, primă audiţie, Arad, 12 aprilie 1969, Filarmonică, Nicolae Brânzeu;
     • Luceafărul (1972), oratoriu pentru solişti, cor mixt şi orchestră, versuri de Mihai Eminescu, primă audiţie, Arad, 1975, Filarmonică, Nicolae Brânzeu.
     
     MUZICĂ SIMFONICĂ
     • Fantezie simfonică (1934), primă audiţie, Cluj, 1936, Filarmonică, Nicolae Brânzeu;
     • In Memoriam (1936), primă audiţie, Bucureşti, 19 septembrie 1936, Orchestra Amicii Artei, Nicolae Brânzeu;
     • Două schiţe simfonice (1940), primă audiţie, Bucureşti, 29 decembrie 1940, Filarmonică, George Georgescu;
     • Preludiu şi Fugă pentru orchestră (1940), primă audiţie, Bucureşti, 1 noiembrie 1942, Filarmonică, George Georgescu;
     • Nocturnă pentru orchestră (1949, revizuită 1956), primă audiţie, Arad, 1959, Filarmonică, Nicolae Brânzeu;
     • Suita simfonică în Do major (1950), primă audiţie, Arad, 1952, Filarmonică, Nicolae Brânzeu;
     • Simfonia I-a în la minor (1954), primă audiţie, Arad, 1955, Filarmonică, Nicolae Brânzeu;
     • Rapsodia I-a pentru orchestră (1958), primă audiţie, Arad, 1958, Filarmonică, Nicolae Brânzeu;
     • Simfonie concertantă pentru pian şi orchestră (1959), primă audiţie, Arad, 1960, Filarmonică, Nicolae Brânzeu;
     • Rapsodia II-a pentru orchestră (1960), primă audiţie, Arad, 1961, Filarmonică, Nicolae Brânzeu;
     • Simfonia a II-a în RE „Pentru pace” (1963), cu cor de femei (în final), primă audiţie, Arad, 1964, Filarmonică, Nicolae Brânzeu;
     • Simfonie de cameră (1965), pentru orchestră de coarde;
     • Uvertura sportivă „UTA” (1969), primă audiţie, Arad, 17 aprilie 1970, Filarmonică, Nicolae Brânzeu, Bucureşti, 1971;
     • Poemul Unirii (1977), poem simfonic dedicat Unirii din 1918;
     • Simfonia a III-a în do minor (1977);
     • Uvertură festivă (1978).
     
     MUZICĂ DE CAMERĂ
     • Cvartet pentru pian şi coarde (1935);
     • Cvintet pentru pian şi suflători (1957);
     • Sonată pentru clarinet şi pian (1961), transcriere şi pentru vioară şi pian (1963);
     • Sonată pentru corn şi pian (1965);
     • Sonată pentru pian (1965);
     • Sonatină pentru vioară solo (1966);
     • Sonată pentru violoncel şi pian (1970).
     
     MUZICĂ CORALĂ
     • Imnul „Junimii” (1926); pentru cor bărbătesc, versuri de C. Papastate;
     • Motet pentru cor mixt (1932);
     • Foaie verde, firul ierbii (1960), prelucrare de folclor pentru bariton, cor mixt şi pian, versuri populare;
     • De dor (1960), prelucrare de folclor pentru soprană şi cor mixt a cappella, versuri populare;
     • Imnul Liceului din Piteşti (1966), pentru cor mixt, pian şi orchestră, de coarde, versuri de D. Al. Nanu;
     • Cântec de leagăn pentru Nicolae Bălcescu (1967), pentru mezzosoprană şi cor mixt, versuri de Volbură Poiană-Năsturaş;
     • Cântec pentru ţară (1967), pentru cor mixt, versuri de Alexandru Popescu-Negură;
     • 5 Coruri a cappella pe versuri de Duiliu Zamfirescu (1972), pentru cor mixt (Preludiu, Vara, Fluture, Noapte bună, Barza);
     • Trei coruri pe - versuri de Mihai Eminescu (1972), pentru cor mixt (Veneţia, La steaua - cu pian; Stelele-n cer - cu pian);
     
     MUZICĂ VOCALĂ
     • Trei poeme (1943), pentru bas şi pian (orchestră), versuri de Vasile Voiculescu (Coiful de aur, Cheia de aur, Zânele de aur);
     • Isus din copilărie (1946), poem pentru bas şi pian (orchestră), versuri de Vasile Voiculescu;
     • Cântec haiducesc (1949), voce şi pian, versuri populare;
     • Când amintirile (1955), voce şi pian, versuri de Mihai Eminescu;
     • Colind uitat (1955), voce şi pian, versuri de Vasile Voiculescu;
     • Pe pajiştile verzi (1958) voce şi pian, versuri de C. Bălcescu;
     • Mi-eşti dragă (1960), voce şi pian, versuri de D. Al. Nanu;
     • 5 Lieduri pe versuri de Lucian Blaga (1970), pentru tenor şi pian (Cresc amintirile, Fiorul, Vreau să joc, Gorunul, Linişte);
     • Strada stânjeneilor albaştri (1970), voce şi pian, versuri de Afrodita Surdeanu;
     • 2 Lieduri pe versuri de Simona Lecca (1970), voce şi pian ( Ţie, Cântec);
     • Noapte bună (1970), voce şi pian, versuri de Duiliu Zamfirescu;
     • Inscripţie pe amintiri (1977), pentru bariton şi pian, versuri de Lucian Emandi.
     
     MUZICOLOGIE
     • Muzica românească. Extras din Rânduiala, vol. III, caietul 1, Bucureşti, 1938.

     Viorel COSMA, Muzicieni din România. Lexicon, vol.1, 1989

Muzicieni