Tudor Ciortea
- compozitor şi muzicolog -
(n. 28.11.1903 Braşov – m. 13.10.1982 Bucureşti)

     Studiile muzicale le-a început la Braşov (1910-1917) cu Gheorghe Dima şi Rudolf Lassel şi la Cluj Napoca (1921-1922) cu Johannes Schuller (armonie) şi Ilie Sibianu (pian), la Bruxelles (1925) cu Joseph Jongan (contrapunct) şi la Paris (1926-1927) cu Maurice Imbert (contrapunct). S-a perfecţionat la „Ecole normale de musique” din Paris (1927-1928) cu Paul Dukas (compoziţie) şi Nadia Boulanger (analize muzicale). Şi-a echivalat studiile din străinătate la Conservatorul Bucureşti (1929-1930) cu Ion Nonna Otescu (contrapunct, compoziţie) şi Constantin Brăiloiu (istoria muzicii, folclor). A urmat Academia comercială din Cluj Napoca (1920-1924) şi Facultatea de Drept din Bruxelles (1924-1926), obţinând licenţa în 1926.
     
     Subdirector la Secţia culturală de pe lângă Direcţia Presei din Ministerul de Externe din Bucureşti (1944-1948); profesor de armonie (1949-1950) şi forme muzicale la Conservatorul Bucureşti (1950-1973); vicepreşedinte la Uniunea Compozitorilor din Bucureşti (1963-1968). A susţinut conferinţe, prelegeri, concerte-lecţii, comunicări ştiinţifice la simpozioane naţionale şi internaţionale, emisiuni de radio şi televiziune. A scris studii, articole, analize, cronici, recenzii în „Muzica”, „Studii de muzicologie”, „Muzică şi poezie”, „Ţara noastră”, „Facla”, „Bis”, „Ordinia”, „Gând romanesc”, „Sfarmă piatră”, „Evenimentul”, „Buletinul cultural al Ministerului Propagandei”, „Jurnalul”, „Curentul literar”, „Revista Fundaţiilor”, „Dacia” (Cluj), „Transilvania” (Sibiu), „Orizont” (Timişoara), „Astra” (Braşov), „Tribuna” (Cluj Napoca), „România literară”, „Contemporanul”, „Gaz şi electricitate”, „Scânteia” şi „România liberă”. A făcut parte din jurii naţionale şi internaţionale de concurs. A întreprins călătorii de studii şi documentare în Franţa, URSS, Polonia, Ungaria, Cehoslovacia, R.D. Germană etc.
     
     A fost distins cu Menţiunea I la Premiul de compoziţie „George Enescu” (1946), Premiul de Stat, clasa II (1955), Premiul Academiei Române (1964), Titlul de „Maestru emerit al artei” (1964), Ordinul „Meritul cultural”, clasa II (1966), Premiile Uniunii Compozitorilor (1969, 1974, 1976), Ordinul Muncii, clasa I (1974) şi Marele Premiu al Uniunii Compozitorilor (1981).

     MUZICĂ VOCAL-SIMFONICĂ
     • 3 Istorioare despre vânt (1963), suită pentru voce, flaut şi orchestra, versuri de Federico Garcia Lorca, traduceri de Maria Banuş (cuprinde: Vântul roşu venea, Vântul a stat, Adierea);
     • Cununa soarelui (1972), baladă pentru cor mixt, 6 instrumente şi percuţie, versuri populare şi prelucrate de Dumitru Ciurezu;
     • Imnele Transilvaniei (1977), cantată de cameră pentru solişti, cor mixt şi orchestră de alămuri, texte de Ioan Alexandru, primă audiţie, Iaşi, 24 noiembrie 1978, Filarmonică, Corneliu Calistru.
     
     MUZICĂ SIMFONICĂ
     • Trei piese simfonice (1948);
     • Suită maramureşeană (1949), primă audiţie, Braşov, 1952, Filarmonică, Ion Ghiga;
     • Pasacaglia şi Toccata pentru orchestră (1957), primă audiţie, Bucureşti, noiembrie 1965, RTV;
     • Concert pentru orchestră de coarde (1958), primă audiţie, Bucureşti, 2 ianuarie 1960, Filarmonică, Mircea Cristescu, Bucureşti, 1965;
     • Suită simfonică (1964);
     • Variaţiuni pe o temă de colind pentru pian şi orchestră (1969), primă audiţie, Bucureşti, ianuarie 1971, RTV, Bucureşti, 1972;
     • Concert pentru clarinet şi orchestră (1972), primă audiţie, Bucureşti, 6 iunie 1974, RTV;
     • Simfonieta silvana (1980), (cuprinde: Pe serpentinele Tâmpei, Între Pietrele lui Solomon, Poiana junilor bătrâni), primă audiţie, Braşov, 19 mai 1980, Filarmonică, Aurel Niculescu;
     • Creangăiana - Amintiri din copilărie (1980), suită simfonică (cuprinde: Eram feciorul mamei, Cu pluguşorul, Toaca în stative, Poveste de pupăză), primă audiţie, Braşov, 15 iunie 1981, Filarmonică, Ilarion Ionescu-Galaţi;
     • Două piese simfonice pentru film (Cântec de luncă, Pe ogoare).
     
     MUZICĂ DE CAMERĂ
     • Sonată pentru vioară şi pian în stil rapsodic românesc (1946), Bucureşti, 1947;
     • Sonată pentru violoncel şi pian (1946, revizuită 1958), Bucureşti, 1966;
     • Suită pe teme populare din Bihor (1969), pentru vioară şi pian, Bucureşti, 1973;
     • Trio pentru vioară, violoncel şi pian (1949, revizuit 1978);
     • Cvartet de coarde nr. 1, în sol minor (1952);
     • Ronda pentru vioară şi pian (1953), Bucureşti, 1959;
     • Cvartet de coarde nr. 2, în Fa major (1954), Bucureşti, 1957;
     • Baladă pentru violoncel şi pian (1955), Bucureşti, 1958;
     • Cvintet de coarde şi pian (1957), Bucureşti, 1961;
     • Sonată pentru flaut şi pian (1959), Bucureşti, 1962;
     • Cântec de scară (1961), pentru orgă;
     • Octet pentru suflători, violă, violoncel şi pian „Din isprăvile lui Păcală” (1961, revizuit 1966), Bucureşti, 1970;
     • Sonată pentru clarinet şi pian (1962), Bucureşti, 1962;
     • Canzone şi Burlesca pentru corn şi pian (1962), în Album de mici piese pentru corn şi pian, Bucureşti, 1962;
     • Sonată pentru trompetă şi pian (1964), Bucureşti, litografia Conservatorului, 1979;
     • Canzone villanesca (1966), pentru 2 viole şi pian;
     • Cvintet pentru clarinet, vioară, violă, violoncel şi pian (1970);
     • Cvintet pentru suflători de alamă (1970);
     • Partita nr. 1 pentru orgă pe o temă populară (1973);
     • Partita nr. 2 pentru orgă pe o temă populară (1973);
     • Scherzino (1973), pentru cvintet de suflători de alamă;
     • Distikhon (1975), pentru flaut şi contrabas;
     • Elegie pentru orgă (1975);
     • Cvartet de coarde nr. 3 (1975);
     • Partita nr. 2 pentru orgă (1976);
     • Variaţiuni pe tema unui marş al junilor braşoveni (1977);
     • Cvartet de coarde nr. 4 (1977);
     • Duo pentru flaut şi chitară (1977);
     • Trichromie pentru violă solo (1978);
     • Cântec pentru 4 violoncele (1979);
     • Cvartet de coarde nr. 5 (1980);
     • Cvartet de coarde nr. 6 (1981);
     • Sextet pentru suflători, violoncel şi contrabas (1982).
     
     MUZICĂ INSTRUMENTALĂ pentru PIAN
     • Joc (1927), în „Muzica”, Bucureşti, supliment nr. 11-12, 1954; idem în Repertoriu pianistic, caiet 4, Bucureşti, 1963; idem în Album de piese pentru pian de compozitori români, Bucureşti, Edit, Muzicală, 1966;
     • Trei piese pentru pian (1934);
     • Preludiu pentru pian (1943);
     • Suită pe teme bănăţene (1947) (cuprinde: Colinde, Joc, Cântec, Joc, Bocet, Joc), Bucureşti, 1949;
     • Suită pe teme târnăvene (1948) (cuprinde: Cântec pentru copii, Joc, Colind, Joc de nuntă, Cântec de clacă de tors, Joc ţigănesc, Baladă, Joc), Bucureşti, 1951; idem în Repertoriu pianistic, caiet 6 (nr. 4, 7, 8), Bucureşti, 1963; idem în Rumanische Klavierminiaturen fur Kinder und Jugendliche (nr. 7), Leipzig, 1976; idem în Mici piese româneşti pentru pian, caietele 3 şi 4 (nr. 1, 2), Bucureşti, litografia Conservatorului, 1978;
     • Sonata nr. 1 pentru pian (1949);
     • Sonata nr. 2 pentru pian (1953), Bucureşti, 1955;
     • Poveste, elegie şi capriciu (1955), Bucureşti, 1956;
     • Sonata nr. 3 pentru pian (1959), Bucureşti, 1963; idem în Piese pentru pian de compozitori români, Bucureşti, 1966;
     • Nocturnă pentru pian (1959);
     • Romanţă pentru pian (1960);
     • Trei piese mici pentru pian (1960) (cuprinde: Toccatina, Romanza, Rondoletta), în Repertoriu pianistic, caiet 6, Bucureşti, 1963; idem în Album de piese pentru pian de compozitori români (nr. 2), Bucureşti, 1966;
     • Sonatină pentru pian (1960), în Repertoriu pianistic, caiet 6, Bucureşti, 1963; idem în Piese pentru pian de compozitori români, Bucureşti, 1966;
     • Suită pentru copii pe teme populare (1961);
     • De-ale copiilor (1967), şase schiţe pentru pian (cuprinde: Ocoluri linguşitoare, Frică de nimic, Întrebări, Hârjoană, Tânguire cu socoată, Din capriciu);
     • 4 Cântece maramureşene pentru pian (1967) (cuprinde: Colind variat, Horă lungă, Bocet, Joc bărbătesc), în Repertoriu instrumental I. Piese pentru pian de compozitori români, Bucureşti, 1979; idem în Neue rumanische Klaviermusik, Heft II (nr. 1), Koln, 1971.
     
     MUZICĂ CORALĂ
     • Patru balade galbene (1963), pentru cor de femei, versuri de Federico Garcia Lorca, în Cântece şi madrigale. Coruri pentru voci egale de compozitori români, Bucureşti, 1966;
     • Şapte strigături şi o mustrare (1967), pentru cor mixt, versuri populare, Bucureşti, 1974;
     • Rondo baladesc (1973), pentru solişti şi cor mixt, versuri populare din colecţia Urban Jarnik şi Andrei Bârseanu;
     • Prohodul Domnului pentru cor mixt;
     • Trei piese pentru cor de copii (1978), versuri de Marin Sorescu (cuprinde: Lumea - format mic - voci, oboi şi percuţie; La ce latră Grivei? - voci, flaut şi percuţie; În clocotul pieţii - voci, flaut, oboi şi percuţie);
     • Şase madrigale (1978), pentru trei voci egale, oboi şi corn, melodii ale luthiştilor spanioli din secolele XV-XVI;
     • Două madrigale (1978), pentru trei voci egale, melodii spaniole de Luiz Milan (secolul XVI);
     • Colind pentru copii, din Cartea satului de George Breazul (nr. 144), pentru voci egale, versuri populare;
     • Pleacă Lina la fântână, pentru cor pe două voci, versuri populare.
     
     MUZICĂ VOCALĂ
     • Două lieduri pentru voce şi pian (1927), versuri de Octavian Goga (Doina) şi Viorica Ciordaş (Cântec);
     • Trei lieduri pe versuri de Lucian Blaga, Dumitru Ciurezu şi V. Voiculescu (1941), pentru voce şi pian (cuprinde: Colindă; Cic-cicoare - Bucureşti, 1953; Îngerul în odaie);
     • Şapte lieduri pe versuri de Mihai Eminescu (1951), pentru vece şi pian (cuprinde: Şi dacă..., Dintre sute de catarge, La steaua, Somnoroase păsărele, Stelele-n cer, Între păsări, în „Muzica”, supliment nr. 3, Bucureşti, 1954, Revedere), în Cântece pe versuri de Mihai Eminescu, Bucureşti, 1955 (nr. 1-5); idem în Album de lieduri de compozitori români, Bucureşti, 1960 (La steaua), 1961 (ediţia II); idem în Cântece pe versuri de Mihai Eminescu, Bucureşti, 1964 (La steaua); idem în Lieduri de Tudor Ciortea, Bucureşti, 1977 (La steaua);
     • Din lumea copiilor (19-55, revizuită 1959), pentru soprană şi pian, versuri populare (cuprinde: Cântec de leagăn, Soare şi lună şi De-a-nsuratelea), în Lieduri de Tudor Ciortea, Bucureşti, 1964;
     • Baladă pentru bariton şi pian (1956), versuri populare prelucrate de M. Sadoveanu;
     • Duet pentru tenor şi bariton cu acompaniament de pian (1956), versuri de Emil Isac (Mureşul);
     • Trei ghicitori pentru voce şi pian (1956), versuri populare, în Lieduri de Tudor Ciortea, Bucureşti, 1964 (cuprinde: Acul, Dovleacul, Pisica, Umbrei (1956), pentru voce şi pian, versuri de Ion Barbu; Şapte mineri (1956), pentru bariton şi pian, versuri de Jose Leon Delestal, în Lieduri de compozitori români, Bucureşti, 1962; idem în Album de lieduri de compozitori români, Bucureşti, 1964; idem în Culegere de lieduri de compozitori români, Bucureşti, 1967;
     • Însingurare (1957), pentru voce şi pian, versuri de Mariana Dumitrescu;
     • Coşarul alb (1957), pentru bariton şi pian, versuri de Tudor Arghezi;
     • Trei lieduri pe versuri de Li-Tai-Pe (1957), pentru soprană şi pian, versuri traduse de Adrian Maniu (cuprinde: Statornicii, În luntre, Improvizaţie), în Lieduri de Tudor Ciortea, Bucureşti, 1964;
     • Cântecul stelelor (1958), pentru soprană şi pian, poezie populară din America de Nord (Tribul Algonkin), tălmăcire de Lucian Blaga;
     • Cântece pentru secera lunii (1958), pentru soprană şi pian, poezie buşimană (Africa de Sud), tălmăcire de Lucian Blaga;
     • Flori, frumoase flori (1958), pentru soprană şi pian, versuri de Emil Isac;
     • Cântecul cavalerului (1958), pentru bariton şi pian, versuri de Federico Garcia Lorca, în Album de lieduri de compozitori români, Bucureşti, 1960 (ediţia I), 1962 (ediţia II); idem în Culegere de lieduri de compozitori români, Bucureşti, 1967;
     • Cinci lieduri „Din lirica universală” (1958), pentru voce şi pian, tălmăciri de Lucian Blaga (cuprinde: Cântec de iubire - 1958, poezie veche egipteană; Cântec pentru secera lunii - 1958, poezie populară din Africa de Sud; Cântecul stelelor - 1958, poezie populară din America de Nord; Cântecul cavalerului - 1958, versuri de Federico Garcia Lorca; Către greier - 1965, versuri de Anacreon);
     • Poem-madrigal (1958), pentru cvartet vocal, clarinet şi pian, versuri de Tiberiu Utan;
     • La cosit (1959), madrigal pentru cvartet vocal feminin, corn şi pian, versuri de Tudor Arghezi;
     • Iubesc această lume (1959), pentru soprană şi pian, versuri de Maria Banuş, în Lieduri de compozitori români, Bucureşti, 1962;
     • Legendă (1959), pentru voce şi pian, versuri de Madeleine Riffaud;
     • Cerul Africii (1961), pentru bariton şi pian, versuri de Frank Parks, în Lieduri de compozitori români. Bucureşti, 1962;
     • Miracol (1961), pentru soprană şi pian, versuri de Maria Banuş;
     • Ofrandă (1961), pentru soprană şi pian, versuri de Mateiu Caragiale;
     • 3 Duete pentru soprană, mezzo-soprană şi pian (1963), versuri de Lucian Blaga (cuprinde: Focuri de primăvară; Scoici; Inima pădurii);
     • 3 Istorioare despre vânt (1964), pentru voce, flaut şi pian, versuri de Federico Garcia Lorca, versiune românească de Maria Banuş (cuprinde: Vântul roşu venea, Vântul a stat, Adierea);
     • Şase cântece nipone (1963-1964), pentru 3 soprane, violoncel şi pian (cuprinde: a) Trei cântece de gheişe - 1963 pe versuri de poeţi anonimi din Japonia, tălmăcire de Veronica Porumbacu; Frunză de mesteacăn; O, dac-aş putea trăi cu tine; Atunci; b). Trei miniaturi - 1964, tălmăcire de Veronica Porumbacu: Rouă şi lacrimi - versuri de Murasaki Shikibu; Luna - de Sakanoe No Iroţume; Când ţăranii ardeau iarba veştedă pe câmp - de Fujiava Isego);
     • Lieduri pentru voce şi pian, Bucureşti, 1964 (cuprinde: ciclul - Din lumea copiilor; ciclul Trei ghicitori; ciclul Trei cântece pe versuri de Li-Tai-Pe; Cântecul cavalerului; Şapte mineri; Cerul Africii; Joc în soare; Miracol);
     • Către greier (1965), pentru voce şi pian, versuri de Anakreon, tălmăcire de Lucian Blaga, în Culegere de lieduri de compozitori români. Bucureşti, 1967;
     • Pasărea necunoscută (1968), pentru soprană şi pian, versuri de Tudor Arghezi;
     • Cântec în doi (1968), madrigal pentru soprană, bariton, flaut şi violoncel, versuri de Lucian Blaga;
     • Balada fiului pierdut (1969), pentru trei voci de femei, clarinet, violoncel şi harpă, versuri de Lucian Blaga;
     • Culori (1969), 4 miniaturi pentru soprană şi pian, versuri de Adrian Maniu (cuprinde: Verde, vechea statuie păgână, Raze-n cenuşiu, o turturea, Galben putred, Negrul greier se trezeşte;
     • 5 Lieduri pe versuri de Reiner Maria Rilke (1970), pentru soprană şi pian, versuri din volumul Fruhe Gedichte (cuprinde: Ich will ein Garten sein an dessen Bronnen, Die armen Worte die im Alltag barten, Manchmal geschickte es im dieser Nacht, Ich bin zuhause zwischen Tag und Traum, Vor lauter Lauschen und Staunen sei Still, Iubesc (1973), pentru voce şi pian, versuri de Petoffi Sandor; Umbra (1974), pentru voce şi orgă, versuri de Ion Barbu;
     • 4 Poeme pe versuri de Marin Sorescu (1976), pentru soprană şi pian (cuprinde: Melcul, Roata, Târziu, Focul sacru), în Lieduri de Tudor Ciortea, Bucureşti, 1977;
     • Patru cântece de cireşar (1978), pentru soprană şi pian, versuri de Nichita Stănescu (cuprinde: Cavaler al florii de cireş, Tânăra fată mergând, Cireşar, Nimic nu este altceva - flaut şi pian);
     • Lieduri, Bucureşti, 1977 (cuprinde: La steaua, Trei duete de Lucian Blaga, Trei istorioare despre vânt, Către greier, Pasărea necunoscută, Culori, Patru cântece de cireşar, Patru poeme de Marin Sorescu);
     • 8 Madrigale pe melodii ale luthiştilor spanioli din secolele XV-XVI (1978), pentru soprane, mezzo-soprane şi instrumente (cuprinde: Triste esteba el rey - pentru oboi, soprană şi mezzo-soprană, versuri de Alonso Mudarra; La girigonza, dans cântat pentru două soprane, mezzo-soprană şi corn, versuri de Flecha-Fuenllana; Din-diri-din, cântec popular pentru trei voci, versuri populare; 57 te vas a banar Juanica, pentru două soprane, mezzo-soprană şi oboi, versuri de Diego, Pisador; Romerico, pentru două soprane, mezzo-soprană şi oboi, versuri de Juande la Encina; Madonna mia Fa pentru două soprane, mezzo-soprană şi oboi, versuri de Diego Pisador; Romanza, „Durandarte”, pentru două soprane mezzo-soprană şi oboi, versuri de Luis de Milan; Canto portugese, pentru trei voci de femei şi percuţie, versuri de Valencia.
     
     MUZICOLOGIE - volume
     • Cvartetele de Beethoven, Bucureşti, 1968.
     
     MUZICOLOGIE - studii
     • Sonata a III-a pentru vioară şi pian (sic!) de George Enescu, în „Muzica” nr. 5, Bucureşti, 1955;
     • Un maestru al cântecului românesc. Însemnări cu prilejul concertului de cântece de Mihail Jora, în „Muzica” nr. 1, Bucureşti, 1957;
     • Muzica instrumentală de cameră, Bucureşti, 1962;
     • La III-e Sonate pour piano et violon et quelques principes de creations de la musique de chambre de Georges Enesco, în „Studii muzicologice” nr. 4, Bucureşti, 1968;
     • Criterii vechi şi noi în interpretarea creaţiei beethoveniene, în „Muzica” nr. 12, Bucureşti, 1970;
     • Quelques appreciations concernant le style de la Sonata Torso pour piano et violon de Georges Enesco (1911), în Enesciana IV, Bucureşti, 1985.

     Viorel COSMA, Muzicieni din România. Lexicon, vol.1, 1989


Muzicieni