Alfred Alessandrescu
– compozitor, pianist, dirijor, critic muzical –
(n. 02.08.1893 Bucureşti – m. 18.02.1959 Bucureşti)
  

     Studiile muzicale le-a început încă din şcoala primară (1900-1904) şi liceu (1904-1912) cu Emilia Saegiu (pian) şi Rudolf Peters (teorie-solfegiu, armonie), urmînd - în paralel - şi Cons. Bucureşti (1903-1911), cu D. G. Kiriac (teorie-solfegiu, armonie), Alfonso Castaldi (armonie, contrapunct, compoziţie), Dimitrie Dinicu (muzică de cameră), Emilia Saegiu (pian). S-a perfecţionat la Schola Cantorum din Paris (1913-1914, 1923-1924), cu Vincent d'Indy (compoziţie, orchestraţie) şi Auguste Sérieyx (muzică gregoriană). A audiat cursul de compoziţie al lui Paul Vidal la Conservatoire national de musique din Paris (1913-1914). Paralel a urmat cursuri la Facultatea de Drept din Paris (1913-1914), pe care le-a întrerupt din cauza izbucnirii primului război mondial.
     
     A debutat ca dirijor la Fil. Bucureşti (20.XII. 1915), activînd ca dirijor (1926-1940) şi subdirector (1926-1937) la Fil. Bucureşti, pianist de muzică de cameră (1919-1945), dirijor la Op. Rom. din Bucureşti (1921-1959), profesor de teorie-solfegiu (1932-1934) şi de armonie-contrapunct (1938-1939) la Cons. Bucureşti, director muzical la Radiodifuziunea Română (1933-1938, 1945-1947), director artistic şi dirijor permanent la Orch. simfonică Radio-Bucureşti (1933-1959).
     
     Corespondent muzical al revistelor Musica din Paris (1912-1914), Comoedia din Paris (1912-1914), Le Ménestrel din Paris (1920-1939), Il Pianoforte din Torino (1922-1927), Musical Courier din New York, The Chesterian din Londra (1922-1923). A fost cronicar muzical permanent la ziarele bucureştene de limbă franceză L'Orient (1918-1920) şi L' Indépéndence Roumaine (1921-1930), dar a colaborat şi la Muzica, Studii muzicologice, Contemporanul, Muzică şi Poezie, Flacăra, Rampa, Focul, Radio- Adevărul, Scînteia, România Liberă, Curierul Muzical, Gazette de Prague, Tribuna (Cluj) ş.a.
     
     A scris programe de sală la Opera Română din Bucureşti.
     
     A susținut numeroase emisiuni radiofonice, concerte-lecţii, conferinţe.
     
     A colaborat cu articole la volumele MUZICA ROMÂNEASCĂ DE AZI de Petre Niţulescu (1938), 25 ANI DE MUZICA ROMÂNEASCĂ de Ion Dumitrescu (Soc. Com. Rom., 1945).
     
     A întreprins turnee artistice ca dirijor in Franţa (1924, 1937, 1957) şi Germania (1937). A concertat - ca pianist acompaniator şi ca dirijor - alături de George Enescu, Jacques Thibaud, Enrico Mainardi, Eugen Polak, Alma Moodle, Cvartetul de coarde Rosé, Arthur Rubinstein, Claudio Arrau, Sviatoslav Richter, Nathan Milstein, Jose Iturbi, Milos Sadlo, Robert Soetens, M. Ciampi etc.
     
     A fost distins cu premiul V de compoziţie (1911) al revistei Musica din Paris (din 420 de concurenţi), Premiul II onorific (1913) şi Premiul I de compoziţie George Enescu (1916), Ordinul Meritul Cultural în gradul de Cavaler, cls. I (1940), Cavaler al Legiunii de onoare franceze (1930), Ordinul Meritul Cultural, cls. I (1940), Ordinul Muncii, cls. II (1953), Maestru emerit al artei (1954).

     MUZICĂ SIMFONICĂ
     • Amurg de toamnă (1910), schiţă pentru orchestra de coarde, Bucureşti, 1957, primă audiţie, Bucureşti, 10 noiembrie 1918, Orchestra Societăţii „Amicii orbilor”, Celestino Piaggio;
     • Didona (1911), poem simfonic după Eneida de Virgiliu, primă audiţie, Bucureşti, 10 martie 1913, Orchestra Ministerului Instrucţiei Publice, Dimitrie Dinicu;
     • Fantezie română pentru orchestră mare (1913), primă audiţie, Bacău, 22 septembrie 1978, Orchestra Simfonică;
     • Acteon (1915), poem simfonic, Bucureşti, 1956. primă audiţie, Bucureşti, 20 octombrie 1915, Orchestra Ministerului Instrucţiei Publice, Alfred Alessandrescu.
     
     MUZICĂ DE CAMERĂ
     • Vals lent (1910), pian solo;
     • Sonate pour piano et violon (1914), partea I;
     • Adagio pentru 2 viori şi pian (1916), Timişoara, 1924;
     • Piece pour qttatour i cordes (1921), Allegro.
     
     MUZICĂ VOCALĂ (voce şi pian-orchestră):
     • Sagesse (1910), versuri de Andre Rivoire, traducere de Alfred Alessandrescu (Înţelepciune);
     • Aube (1915), versuri de Rosemonde Rostande;
     • Nuit d'automne (1916), versuri de Henry de Regnier;
     • Six melodies (1914-1917), Paris, 1922:
     1. Dansez sur ma porte (1914), versuri de Elena Văcărescu, în româneşte de Horia Furtună, în Culegere de lieduri de compozitori români, Bucureşti, 1967;
     2. Chanson bleu et brune (1914), versuri de Elena Văcărescu, în româneşte de Horia Furtună;
     3. Idylle triste (1914), versuri de Elena Văcărescu, în româneşte de Horia Furtună;
     4. Folie (1916), versuri de Elena Văcărescu, în româneşte de Horia Furtună;
     5. Le rideau de ma voisine (1916), versuri de Alfred de Musset, în româneşte de Domnica Păun, în Culegere de lieduri de compozitori români, Bucureşti, 1967;
     6. Berceuse (1917), versuri de Tristan Klingsor, în româneşte de Vlaicu Bârna; Chanson triste (1917), versuri de Tristan Klingsor.
     
     ORCHESTRAŢII ŞI TRANSCRIPŢII
     M. Bârcă, I. Borgovan, T. Brediceanu, I.D. Chirescu, M. Chiriac, Ed. Caudella, S.V. Drăgoi, A. Eliade, D. Florescu, T. Flondor, Diamandi Gheciu, H. Jerea, N. Kirculescu, A. Mendelsohn, St. Neaga, L. Profeta, V. Popovici, Z. Popescu, Emil Skeletti, M. Socor, V. Timiş, Ov. Varga, A. Vieru, A. Winkler, J.S. Bach, J. Bramhs, J. Canteloube, P.I. Ceaikovski, E. Chausson, Cl. Debussy, G. Fr. Handel, P.V. Kulikov, K. Millocker, V. Muradelli, M. Ravel, G. Rossini, J. Strauss, G. Verdi, H. Wood etc. (peste 100 de lucrări de toate formele şi genurile, de la lied şi marş până la cantată, concert, odă şi suită).
     
     MUZICOLOGIE
     • Scrieri despre George Enescu, în Studii muzicologice, Bucureşti, nr. 9, 1958;
     • Scrieri alese, ediţie critică de Ileana Raţiu, Bucureşti, 1977.
     
     TRADUCERI DIN LIBRETE
     • Don Giovanni, de W.A. Mozart;
     • Aurul Rinului, de R. Wagner;
     • Parsifal, de R. Wagner;
     • Thaas, de J. Massenet.
     
     A revizuit traducerile libretelor CARMEN de G. Bizet, TRAVIATA, AIDA de G. Verdi, şi LOUISE de G. Charpentier.

     Viorel COSMA, Muzicieni din România. Lexicon, vol.1, 1989


     Composer, conductor, pianist and music critic, b. 2 August 1893, Bucharest, d. 18 February 1959, Bucharest.
     
     Biographical Data
     
     Began his musical studies while in grade school and high school (1904-1912), simultaneously studying at the Bucharest Conservatory (1903-1911) under D.G. Kiriac (theory, solfeggio, harmony), Alfonso Castaldi (harmony, counterpoint, composition), Emilia Saegiu (piano), etc. Completed his studies at the Schola Cantorum in Paris (1913-1914, 1923-1924) with Vincent d'Indy (composition, orchestration) and Auguste Sérieux (Gregorian music). At the same time (1913-1914), undertook studies at the Law School in Paris which were interrupted by the outbreak of the First World War.
     
     Made his conducting debut with the Bucharest Philharmonic in 1915, and became that orchestra's conductor (1926-1940) and assistant director (1926-1937). Was also active as a chamber music pianist (1919-1945), conductor of the Romanian Opera in Bucharest (1921-1959), musical director of Romanian National Radio (1933-1938, 1945-1947), and artistic director and permanent conductor of the National Radio Orchestra - Bucharest (1933-1959). Between the years 1912-1939 he was musical correspondent for Musica, Comoedia, and Le Ménestrel in Paris, Il Pianoforte in Torino, Musical Courier in New York, The Chesterian in London, as well as music critic for the French language papers L'Orient and L'Indépéndence Roumaine published in Bucharest, and wrote for Muzica, Studii muzicologice, Gazette de Prague, etc. He presented numerous radio broadcasts, lecture-concerts and conferences, and went on concert tours as conductor in France and Germany. He performed - both as pianist/accompanist and as conductor - alongside the greatest artists in the world… George Enescu, Jacques Thibaud, Arthur Rubinstein, Claudio Arrau, Sviatoslav Richter, Nathan Milstein, etc.
     
     He was awarded Honorary Second Prize (1913) and First Prize (1916) of the George Enescu composition competition, the rank of Knight First Class of the Order of Cultural Merit (1940), made Knight of the French Legion of Honor (1930), and (Romanian) Maestro Emeritus of Arts (1954).
     
     Alfred Alessandrescu's artistic personality occupies a singular place in the history of Romanian 20th century music. An exceptionally gifted musician, multifaceted and complex (a virtuoso pianist capable of sight-reading the most difficult opera and orchestral scores, a conductor of the utmost honesty, rigor and conscientiousness, a subtle, ironic and sensitive music critic), he stimulated the musical life of Romania for over half a century. After a promising debut as a composer at the age of 17 (when he wrote Amurg de toamna [Autumn Twilight], one of the few Romanian pieces still in the national and international repertoire), Alfred Alessandrescu picked up the music critic's pen and the conductor's baton and - inexplicably - renounced composition while yet young. His music revealed a gifted creator with a lyrical, meditative temperament, inclined to reverie and the poetry of nature. His works reached their culmination in the symphonic poem Acteon, confirming Alessandrescu as a true pioneer of programmatic music. His notes on and analyses of the music of George Enescu, in which he, as both musicologist and artist, knew how to communicate previously unknown aspects, will remain precious. As a music critic he caught, with grace and charm, the events of musical life, and, without making concessions, his chronicles betray the gentleness of his character, the unusual nobility of his soul. Through the large number of first performances of Romanian music which he conducted, his collaborations with the foreign musical press, his solid presence in the life of the Romanian Composers' Union right from its inception, the exemplary devotion with which he served the Romanian Opera, Philharmonic and Radio, he remains as one of the most active Romanian musicians during the process of maturing and affirming a modern national school.

Muzicieni