Constantin Brăiloiu
- etnomuzicolog, compozitor, critic muzical şi profesor -
(n. 13.08.1893 Bucureşti – m. 20.12.1958 Geneva, Elveţia)

     Studiile muzicale le-a început în Bucureşti (1901-1907) cu D.G. Kiriac (teorie-solfegiu), continuându-le la Viena şi Vevey (1908-1909), Lausanne (Institut cantonal „Thelin”, 1909-1911) şi Paris (1912-1914) cu Andre Gedalge (contrapunct, compoziţie).
     
     Secretar (1920-1927) şi secretar general (1927-1947) la Societatea Compozitorilor Români din Bucureşti; fondator (1928) şi conducător (1928-1943) al Arhivei de folklore a Societăţii Compozitorilor Români; profesor de istoria muzicii (1923-1948), de folclor (1932-1948) şi prodirector (1942-1943) la Conservatorul Bucureşti; rector şi profesor la Academia de muzică religioasă din Bucureşti (1929- 1935); consilier tehnic la Legaţia română din Berna (1943-1946); fondator (împreună cu Eugene Pittard) şi conducător al „Archives internationales de musique populaire” din Geneva (1944-1958); lector (1948-1950) şi conferenţiar (1951-1958) la „Centre national de la recherche scientifique d'ethno-musicologie du Musee de l'Homme şi la Institut de musicologie de l'Universite” din Paris (1951-1958).
     
     A fost membru la „Societe Francaise de Musicologie” din Paris (1927), membru în Consiliul de administraţie al Operei Române din Bucureşti (1929), în Comisia pentru Arhiva Fonogramică a Ministerului Cultelor şi Artelor din Bucureşti (1932), în Comisia pentru decernarea Premiului muzical „Robert Cremer” (1932), în Consiliul de administraţie (1934) şi în Comitetul de lectură (1937) la Opera Română din Bucureşti; consilier la Fundaţia Culturală „Principele Carol” din Bucureşti (1934); membru în Consiliul de administraţie (1934) şi în Comitetul de lectură (1937) la Opera Română din Cluj; consilier cultural pe lângă Ministerul Afacerilor Externe din Bucureşti (1938) şi consilier tehnic în Ministerul Propagandei Naţionale din Bucureşti (1940); membru (1940) şi vicepreşedinte (1942) în Consiliul de administraţie al Casei Compozitorilor, Pictorilor şi Sculptorilor de pe lângă Ministerul Muncii; membru în Comitetul artistic al Societăţii corale „Carmen” şi Societăţii Simfonice „Muzica” din Bucureşti.
     
     A susţinut conferinţe, concerte-lecţii, emisiuni radiofonice în ţară şi peste hotare (Paris, Praga, Bratislava, Geneva, Fribourg, Berna, Lausanne, Softens etc.). A susţinut comunicări ştiinţifice la diferite simpozioane, conferinţe şi congrese în ţară şi peste hotare (Praga - 1930, 1936; Paris - 1930, 1931, 1937, 1946-1958; Londra - 1935; Budapesta - 1937; Bratislava - 1942; Geneva, Berna, Lausanne - 1943-1952; Wegimont - 1948, 1954, 1958; Veneţia - 1949; Palermo - 1954) etc.
     
     A publicat studii, articole, recenzii, note (unele semnate cu pseudonime - Pescatore di perle - şi iniţiale C., C.B. sau T.) în „Muzica”, „Muzică şi poezie”, „Cuvântul”, „Epoca”, „Curentul”, „Rampa”, „Universul”, „Dimineaţa”, „Adevărul”, „Gândirea”, „Revista Fundaţiilor Regale”, „Luptătorul”, „Ultima oră”, „Revista vremii”, „Cele trei Crişuri”, „Timpul”, „Dreptatea”, „Radio şi Radiofonia”, „Adevărul literar şi artistic”, „Credinţa”, „Izbânda”, „Argus”, „Politica”, Almanahul ziarelor „Adevărul” şi „Dimineaţa”, „La Politique”, „L'Independance Roumaine”, „L'Orient”, „Le Progres”, „Journal de Geneve”, „La Vie Musicale” (Lausanne), „Tribune de Lausanne”, „Gazette de Lausanne”, „Feuilles d'avis de Lausanne”, „Le Monde Musical” (Paris), „Lar Revue Musicale” (Paris), „Gazette des Etrangeres” (Geneva), „Schweitzerische Musikzeitung” (Zurich), „Musik-padagogische Zeitung” (Basel), „Musikblatter des Anbruch” (Viena), „Die Musiek” (Amsterdam), „Fidac” (Paris), „La Nation Roumaine” (Bucureşti), „Revue de musicologie” (Paris), „Arhiva pentru ştiinţa şi reforma socială”, „Analele culturale”, „Boabe de grâu”, „Rampa”, „Bulletin Mensual des Musees et Collections de la Ville de Geneve”, „Anuario Musical del Instituto Espanol de Musicologie del CSIC” (Barcelona) „Formes et Couleures” (Paris), „Suisse Contemporaine” (Geneva), „Viaţa românească” etc.
     
     A colaborat la enciclopedii, dicţionare şi lexicoane străine printre care Die musik in Geschichte und Gegenwart, Kassel, 1954; Encyclopedie de la Musique, Paris, 1959). A semnat cronici de artă plastică, pictură pe sticlă, istorie literară (Rainer Maria Rilke). A întreprins vaste culegeri de folclor în ţară şi peste hotare (Elveţia, Franţa, Iugoslavia etc.), imprimând numai în România 2.817 cilindri de fonograf cu 5.976 de melodii populare, precum şi 851 discuri cu 1.784 de melodii. A pus bazele şcolii româneşti de folclor şi etnomuzicologie, printre colaboratori şi discipoli numărându-se Tiberiu Alexandru, Ilarion Cocişiu, Matei Socor, Emilia Comişel, Harry Brauner, Mihai Pop, Achim Stoia, Tatiana Găluşcă, Paula Carp, Constantin Bugeanu, Gheorghe Ciobanu, Ioan R. Nicola etc. A redactat numeroase prefeţe, studii introductive la culegeri de folclor şi cântece pentru copii (Paul Arma, Paris). A fost distins cu Ordinul naţional al Legiunii de Onoare franceze în gradul de cavaler (Paris, 1929) şi cu Ordinul „Odradznie Polski” (Varşovia, 1932). Membru corespondent al Academiei Române din Bucureşti (1946).

     ETNOMUZICOLOGIE ŞI FOLCLOR - VOLUME
     • Problemes d'othnomusicologie, textes reunis et prefaces par Gilbert Rouget, Paris, 1959;
     • Opere, ediţie critică de Emilia Comişel, vol. I, Bucureşti, 1967 (cuprinde: Versul popular românesc cântat, Ritmul copiilor, Giusto silabic, Ritmul aksak, O problemă de tonalitate, Despre o melodie rusă, Pentatonismele la Debussy); vol. II, ibidem, 1969 (cuprinde: Folclor muzical, Muzicologia şi etnomuzicologia azi, Etnomuzicologie II - Studiu intern, Viaţa anterioară, Reflecţii asupra creaţiei muzicale colective, Lărgirea sensibilităţii muzicale faţă de muzica folclorică şi extra-occidentală); vol. III, ibidem, 1974 (cuprinde: Cronici); vol. IV, ibidem, 1979 (cuprinde: Schiţă a unei metode de folclor muzical, Despre folclorul muzical în cercetarea monografică, Viaţa muzicală a unui sat - Drăguş, Modele de fişe de observaţie), vol. V, ibidem, 1981 (cuprinde: Probleme de metodologie. Partea II: Tehnici de înregistrare sonoră, Chestionar de nuntă, Chestionar de înmormântare, Studii - articole - conferinţe, Nuntă la Feleag, Nunta în Someş, „Ale mortului” din Gorj, Despre bocetul de la Drăguş, Bocete din Oaş, Vicleiul din Târgu Jiu, Mioriţa, A propos du Jodel, Fest der Kinder von Vevey);
     • Problemes d'ethnomusicologie, textes reunis et prefaces par Gilbert Rouget, Geneve, Minkoff Reprint, 1973;
     • Folclor din Dobrogea, Bucureşti, 1978 (în colaborare cu Emilia Comişel şi Tatiana Găluşcă-Crâşmaru);
     • Problems of Ethnomusicology, edited and Translated by A.L. Lloyd, Cambridge, University Press, 1984 (cuprinde: Preface by Gilbert Rouget, Musical folklore, Outline of a method of musical folklore, Musicology and ethnomusicology today, Reflections on collective musical, creation, Concerning the Jodel, On a Romanian ballad; The widening of musical sensibility, Former life, Aksak rhythm, The sillabic giusto, Children's rhytmus, Concerning a Russian melody, Songs „To the dead” from Gorj).
     
     ETNOMUZICOLOGIE ŞI FOLCLOR - STUDII
     • La musique populaire roumaine, în „La Revue Musicale” nr. 6, Paris, 1930;
     • Societatea Compozitorilor Români. Arhiva de folklore, în „Boabe de grâu”, Bucureşti, 2, nr. 4, 1931; idem versiune prescurtată în Îndrumări pentru monografiile sociologice, Bucureşti, Institutul de Ştiinţe Sociale din România, 1940 (sub titlul Plan pentru cercetarea vieţii muzicale);
     • Esquisse d'une methode de folklore musical (Les Archives de la Societe des Compositeurs Roumains), Paris, 1931 (extras din „Revue de musicologie” nr. 40, Paris, 1931); idem în traducere engleză de Ann Briegleb, Mariana Kahane şi Margaret Mooney - Outline of a Method of Musical Folklore, în „Ethnomusicology”, vol. XIV, nr. 3, New Orleans, 1970;
     • Despre bocetul de la Drăguş (judeţul Făgăraş), în „Arhiva pentru ştiinţa şi reforma socială” nr. 1-4, Bucureşti, 1932; idem în extras, Bucureşti, 1932;
     • Ale mortului, în „Muzică şi poezie” nr. 1, Bucureşti, 1936; idem în extras „Ale mortului” din Gorj, Bucureşti, Societatea Compozitorilor Români, publicaţiile Arhivei de folklore, 1936;
     • Vicleiul din Târgu Jiu (în colaborare cu H.H. Stahl), în „Sociologie românească” nr. 12, Bucureşti, 1936;
     • Nunta la Feleag, în „Muzică şi poezie” nr. 6, Bucureşti, 1937; idem în extras, Bucureşti, Societatea Compozitorilor Români, publicaţiile Arhivei de Folklore, 1938;
     • Techniques des enregistrements sonores (1937), în Travaux du I-er Congres International de Folklore, Tours, Imprimerie Arrault, 1938; idem în „Muzica” nr. 8, Bucureşti, 1968 (text complet);
     • Colindele Dlui G. Breazul, în „Viaţa românească” nr. 8, 1938; idem în extras, Bucureşti, 1938;
     • Bocete din Oaş, în Grai şi Suflet, Bucureşti, nr. 7, 1938; idem în extras;
     • Bela Bartok. Melodien der rumanischen Colinde (Weinachslieder), Wien, Universal Edition, 1935, în „Sociologie românească” nr. 10-12, Bucureşti, 1938;
     • La musique populaire roumaine, în La Revue Musicale, Paris, numero special La musique dans les pays latins, 1940;
     • Nunta în Someş, Bucureşti, 1941;
     • Les Archives Internationales de Musique Populaires, în „Bulletin Mensuel des Musees et Collections de la Ville de Geneve” nr. 3, Geneva, 1945;
     • Sur une ballade roumaine (La Mioritza), Geneva, 1946;
     • Le giusto syllabique bichrone. Un systeme rytmique propre a la musique populaire roumaine (1946-1948), în Polyphonie, Paris, 1948; idem în „Anuario Musical del Instituto Espanol de Musicologia del CSIC” nr. 7, Barcelona, 1952;
     • A propos de Jodel (1948), în Kongressbericht der Internationalen Gesellschaft fur Musikwissenschaft, Basel, 1949;
     • Le folklore musical, în Musica Aeterna, Zurich, 1948; idem în Encyclopedie de la musique, Paris, 1959;
     • Le rythme aksak, în „Musique Russe” nr. 2, Paris, 1953; idem în extras, 1952;
     • Elargissement de la sensibilite musicale devant les musiques folkloriques et extraoccidentales, în „Domaine Musicale” nr. 1, Paris, 1954;
     • Le vers populaires roumain chante, în Revue des Etudes Roumaines, Paris, 1954;
     • La rythmique enfantine. Notions liminaires, în „Les Colloques de Wegimont” nr. 1, 1954-1955, Paris-Bruxelles, 1956;
     • Un type melodique mediterraneen. Melodie, ritmi, strumenti e simboli delle danze mediterranee, în Congresso Internazionale di Musiche Popolari Mediterranee, Palermo, 1954;
     • Un probleme de tonalite (la metabole pentatonique), în Melanges d'Histoire et d'Esthetique Musicales offerts a Paul-Marie Masson, Paris, tome 1, Richard-Masse, 1955;
     • L'Ethnomusicologie II, Etude interne, în Precis de Musicologie par Jac ques Chailley, Paris, Presse Universite de France, 1958 (în colaborare cu Claudie Marcel-Dubois;
     • Musicologie et Ethnomusicologie aujourd'hui, în Bericht uber den siebenten internationalen Musikwissenschaften Kongress, Koln, 1958, Barenreiter Verlag, 1959; idem în „Muzica” nr. 1, Bucureşti, 1967;
     • Reflexions sur la creation musicale collective, în „Diogene” nr. 25, Paris, 1959;
     • Vie musicale d'un village. Recherche sur le repertoire de Drăguş (Roumanie 1929-1932), Paris, Institut Universitaire Roumaine, 1960.
     
     MUZICOLOGIE - STUDII
     • Spre muzica românească, în „Revista muzeelor” nr. 1, Bucureşti, 1928;
     • Societatea Compozitorilor Români... 1920-1930, Bucureşti, 1931;
     • Gabriel Faure, în „Convorbiri literare” nr. 3, Bucureşti, 1934;
     • Patru muzicanţi francezi: Faure, Duparc, Debussy, Ravel, Bucureşti, 1935;
     • Străinii despre muzica noastră. Dl. Ludwig Schmid în „Die Musik”, în „Revista Fundaţiilor Regionale” nr. 1, 1939; idem în extras, 1939;
     • Les ecoles nationales, în Les musiciens celebres, Paris, 1946; idem în Histoire de la musique, par Rolland Manuel, Paris, Encyclopedie de la Pleiade, 1963;
     • Bela Bartok folkloriste, Paris, 1947; idem în Schweitzerische Muzikzeitung, nr. 3, Zurich, 1948;
     • Enescu George, în „Die Musik in Geschichte und Gegenwart” (MGG), Kasel, vol. II, 1954;
     • Pentatonism chez Debussy, în Studia Memoriae Belae Bartok Sacra, Budapesta, Aedes Academiae Scientiarum Hungaricae, 1956;
     • Coup d'oeil historique sur l'oeuvre de Debussy, în „Revue de musicologie”, Paris, 1962;
     • La vie anterieure, în Histoire de la musique par Rolland Manuel, Paris, 1963.
     
     CULEGERI DE FOLCLOR
     • Treizeci cântece populare alese din culegerile premiate sau menţionate cu prilejul concursului instituit de Societatea Compozitorilor Români în anul 1925, Bucureşti, 1927;
     • Colinde şi Cântece de stea, Bucureşti, 1931;
     • Cântece bătrâneşti din Oltenia, Muntenia, Moldova şi Bucovina, Bucureşti, 1932;
     • Bocete din Oaş (transcrierile muzicale în colaborare cu Paula Carp), Bucureşti, 1938;
     • Poeziile soldatului Tomuţ din războiul 1914-1918, Bucureşti, 1944.
     
     EDIŢII CRITICE
     • G. Fira. Nunta în judeţul Vâlcea, Bucureşti, 1928;
     • C. Rădulescu-Codin. Literatură, tradiţii, obiceiuri din Corbii-Muscelului. D.G. Kiriac. Nouă cântece populare româneşti, Bucureşti, 1929;
     • D.G. Kiriac. Cântece şi coruri şcolare, Bucureşti, 1930;
     • D.G. Kiriac. Colinde şi cântece de Crăciun pentru cor mixt, Bucureşti, 1932;
     • Al. Vlahuţă. Scrisori către Kiriac, Bucureşti, 1935;
     • Cucu Gkeorghe. 200 colinde populare culese de la elevii Seminarului Nifon în anii 1924-1927, Bucureşti, 1936;
     • Coruri şi cântece pentru tineretul şcolar, extraşcolar şi premilitar, Bucureşti, 1943 (în colaborare cu Vasile Popovici);
     • D.G. Kiriac. Liturghia psaltică, Bucureşti, 1945.
     
     MUZICĂ DE CAMERĂ
     • Odysseus în Ithaka (1907), pentru flaut, fagot, două viori, violoncel şi contrabas;
     • Cinq rondes a danser au soleil pour piano (1911), miniaturi pentru copii (cuprinde: Avec elan, Gaiment, Vif et decide, Tendrement, En chantonnant), Paris, 1913;
     • Carillon des abeilles (1911), piese pentru pian, Lausanne, 1911;
     • Trois danses (1911), pentru pian, Lausanne, 1913;
     • Ariettes printani eres pour piano (1913), cinci piese pentru pian (cuprinde: Acis chante, Ritournelle pour s'amie, L'inevitable villanelle, Pour qu'elle danse, En ronde), Paris, 1914;
     • Danse lente (1914), pentru cvintet de coarde;
     • Berceuse pour piano;
     • Danse pour piano;
     • Chanson pour piano;
     • Sommernacht (Noapte de vară), pentru pian;
     • Sans oublier Anne-Marie, pentru pian;
     • Berceuse pour quatuor a cordes (1917).
     
     MUZICĂ CORALĂ
     • Cântec de nuntă (1942), pentru cor mixt, versuri populare, Bucureşti, 1943;
     • Imnul tineretului extraşcolar (1943), cor pentru voci egale, versuri de I.U. Soricu, în Coruri şi cântece pentru tineretul şcolar, extraşcolar şi premilitar, Bucureşti, 1943.
     
     MUZICĂ VOCALĂ
     • Agnes (1907), pentru voce şi pian;
     • An die Madonna, opus 1, nr. 1 (1911), pentru voce, pian, vioară şi violoncel, versuri anonime;
     • Yes, vous n'est qu'un vilain (1911), pentru voce şi pian;
     • Das Seil (Frânghia) (1911), pentru voce şi pian, versuri de Erwald-Cristian von Kleist;
     • Nun merck' ich... (Acum observ), pentru voce şi pian, versuri de Howart;
     • An eine freun-denreiche Stadt (Către un oraş bogat în bucurii), pentru voce şi pian, versuri de un anonim din secolul XII;
     • Trois poemes arabes pour chant, piano, violon et violoncelle (1912), pentru voce înaltă, versuri de Francois Vincent Toussaint (cuprinde: L'heure tranquille, Le sommeil des Colombes, Resignation);
     • Volksreise (Călătorie populară) (1913), pentru voce şi pian, versuri de Reiner Maria Rilke;
     • Două lieduri pe versuri de Francois Vincent Toussaint (1914), pentru voce şi pian (Verset, La nuit);
     • Cinq romances pour voix et piano (1914), versuri de Charles d'Orleans (Rondeau), Jean Moreas (Nocturne), Confesse de Noailles (Chanson d'avril), Francois Vincent Toussaint (Les oiseaux) şi Paul Verlaine (En sourdine);
     • Aveu (1914), pentru voce şi pian, versuri de Jean Boucher;
     • Cântec (1914), pentru voce şi pian, versuri de Şt. O. Iosif;
     • 4 Lieduri fie versuri de Paul Fort (1914), pentru voce şi pian (cuprinde: L'Automne, l'Adieu a la mere - 1916, La vie - 1918, Et you, you, you);
     • Printemps (1915), pentru voce şi pian, versuri anonime;
     • Funf Wiegenlieder (1915), pentru voce înaltă şi cvintet de coarde, versuri populare (cuprinde: Cântecul fecioarei, Cântecul cerşetoarei, Colind, Cântecul slujnicului, Mândrul crai), Bucureşti, 1928; idem în Patru cântece populare româneşti, Bucureşti, 1939;
     • Figaro (1916), pentru voce şi pian, versuri de Francois Carco;
     • Ton pays natal, pentru voce şi pian, versuri de Henry Spiess;
     • Trompeten (1916), pentru voce şi pian, versuri de Georg Trakl;
     • Deux petits poemes de Jean Morias pour voix et piano (1916), (Une jeune fille parle, Chansons), Geneva, 1920;
     • 2 Lieduri pe versuri de Charles d'Orleans (1916), (Chanson, Rondeau);
     • 2 Lieduri pe versuri de Eduard M'orike, pentru voce şi pian (Der Gartner, Denk'es o Seele);
     • Patru melodii populare (1924), armonizate şi orchestrate, versuri populare (cuprinde: Foaie verde trei alune, cules de C. Brăiloiu; Foaie verde solz de peşte, cules de G. Fira; Foaie verde merişor, cules de D.G. Kiriac; Foaie verde cimbrişor - cules de C. Brăiloiu), în Griechische, albanische und rumanische Volkslieder von Heinrich Moller, Mainz);
     • Foaie verde trei alune (1924), pentru voce şi pian, în Griechische, albanische und rumanische Volkslieder de Heinrich Moller, Mainz;
     • Cât a fost vara de mare, pentru voce şi pian, versuri populare;
     • Dusu-s-a bădiţa, dus, pentru voce şi pian, versuri populare;
     • Nevasta care iubeşte, pentru voce şi pian, versuri populare;
     • Ia te scoală, tu, Domn bun, pentru voce şi pian;
     • Noi umblăm şi colindăm, pentru voce şi pian;
     • Cinci melodii populare armonizate de D.G. Kiriac (1925), orchestrate de Constantin Brăiloiu, versuri populare (cuprinde: Ciobănaş de la miori, Îngheţată-i Dunărea?, Cine trece pe uliţă, Pe cărare subt un brad, Foaie verde lămâiţă);
     • Cântece populare armonizate (1926-1928), pentru voce şi pian (cuprinde: Cântec orăşean; Cântec; Cântec şi horă; Femeia bătută; Horă; Cântec de leagăn; Bate murgu din picior; Cine n-are scârbă-n lume; Bolnavă mierla, bolnavă; La o tufă de stejar; Dragu nenii, Mărioară; Ileano, Ileana; Sârba - Of, dor, dor; Sârba; Sârba), în Patru cântece populare româneşti, Bucureşti, 1928 (nr. 7, 8, 11); idem în Spitalul amorului de Anton Pann, transcriere de pe psaltichie de Ioan D. Chirescu, Bucureşti, 1933 (nr. 2-5); idem în 7 cântece populare româneşti, Bucureşti, 1934; idem în Cântece populare armonizate pentru voce şi pian, Bucureşti, 1968;
     • Bună-i brânza, bunu-i caşu (1930), voce şi pian, versuri populare, în 7 cântece populare româneşti, Bucureşti, 1934;
     • Ionele, puiule (1930), pentru voce şi pian, versuri populare, în 7 cântece populare româneşti, Bucureşti, 1934.
     
     LUCRĂRI DIDACTICE
     • Manual de muzică pentru clasa I a şcoalelor secundare, în colaborare cu Ion Croitoru, Bucureşti, 1935;
     • Manual de muzică pentru clasa II-a a şcoalelor secundare, în colaborare cu Ion Croitoru, Bucureşti, 1936;
     • Manual pentru clasa III-a a şcoalelor secundare, în colaborare cu Ion Croitoru, Bucureşti, 1937;
     • Manual pentru clasa IV-a a şcoalelor secundare, în colaborare cu Ion Croitoru, Bucureşti, 1938;
     • Bocetul şi „Hora lungă” în liceu, în „Universul”, Bucureşti, 1 septembrie 1937; idem în „Curierul Asociaţiei Profesorilor Muzicologi” nr. 2-3, Bucureşti, 1937; idem în extras (îndreptar), 1937;
     • Abecedarul muzical, curs primar, în colaborare cu Ion Croitoru, Bucureşti, 1937;
     • Manual de muzică pentru clasa I a liceelor comerciale, în colaborare cu Ion Croitoru, Bucureşti, 1938;
     • Manual de muzică pentru clasa II-a a liceelor comerciale, în colaborare cu Ion Croitoru, Bucureşti, 1938.
     
     TRADUCERI
     • Aleodor (1928), basm dramatic în trei acte de V.G. Solly, traducere şi versiune dramatică de Constantin Brăiloiu pentru muzica lui Victor Gheorghiu;
     • Bartok Bela. Muzica populară şi însemnătatea ei pentru compoziţia modernă, în „Revista Fundaţiilor Regale” nr. 6, Bucureşti, 1934;
     • Bartok Bela. Scrieri mărunte despre muzica populară românească, Bucureşti, 1937.
     
     DISCOGRAFIE
     • Societatea Compozitorilor Români. Antologia sonoră a muzicii populare româneşti. Ţara Oaşului (Satu Mare), cinci discuri, Bucureşti, 1941;
     • Jocuri populare româneşti (I), trei discuri. Bucureşti, 1941;
     • Jocuri populare româneşti (II), trei discuri, Bucureşti, 1941;
     • Nuntă ţărănească transilvăneană, două discuri, Bucureşti, 1941;
     • Archives internationales des musiques populaires, seria I, 6 discuri, Geneva, 1948; seria II, 6 discuri, Geneva, 1949;
     • Musique populaire roumaine, patru discuri, Musee de l'Homme, Geneva, 1950;
     • Collection universelle de musique populaire enregistree, 8 albume, 40 discuri, Geneva, 1956;
     • Conseil international de la musique populaire, în colaborare cu UNESCO, Paris, Ducretet-Thomson, 1951-1956;
     • Collection universelle de musique populaire enregistree etablie par Constantin Brăiloiu, 6 discuri. Reedition integrale avec des textes d'Ernest Ansermet, Jean Jacques Nattiez et Laurent Aubert, Geneva, 1984.

     Viorel COSMA, Muzicieni din România. Lexicon, vol.1, 1989


Muzicieni