Constantin Castrişanu
– compozitor –
(n. 02.08.1888 Bucureşti – m. 12.01.1923 Cambo, Franţa)

     Studiile muzicale le-a început de timpuriu în Bucureşti (1907-1909) cu Ion Croitoru (teorie-solfegiu), continuându-le la Conservatorul din Bucureşti (1909-1910) cu D.G. Kiriac (teorie-solfegiu) şi Dimitrie Popovici-Bayreuth (canto). S-a perfecţionat la „Schola Cantorum” din Paris (1910-1917) cu Vincent d'Indy (compoziţie), Guy de Lioncourt (compoziţie), Auguste Serieyx (compoziţie) şi Jeblin.
     
     Cântăreţ în corurile bisericilor „Antim” (1905-1907) şi „Brezoianu” din Bucureşti (1907-1909), în corul Capelei române din Paris (1910-1922) şi în corul Teatrului „Odeon” din Paris (1912-1914).

     MUZICĂ DE TEATRU
     
     • Înşir-te mărgărite (1913), operă în 4 acte, libretul de Victor Eftimiu, premieră (actul II), Paris, 24 ianuarie 1923, Theatre Mogador, primă audiţie, preludiu, Bucureşti, 8 februarie 1931, Orchestra Poporului, Dimitrie Cuclin;
     
     • Făt-Frumos (1919), simfonie descriptivă cu voce de bariton, după poemul feeric Înşir-te mărgărite de Victor Eftimiu, versiune franceză în versuri de Maurice Boukray;
     
     • Electra, uvertură şi muzică de scenă la tragedia lui Sofocle, text românesc de George Murnu;
     
     • Sirenele (1921), legendă muzicală în trei acte pentru solist, cor mixt şi orchestră, text extras din Odissea şi traducere de George Murnu;
     
     • Legenda (1921), muzică de scena pentru piesa Nataliei Negru;
     
     • Tombelaine (1922), dramă lirică în 3 tablouri, libretul de Mihail Vulpescu şi Savigny de Moncorps după Les grandes legendes de France de Edouard Schoure, primă audiţie, Bucureşti, 15 martie 1923, M. Vulpescu (tabloul I).
     
     
     MUZICĂ VOCAL-SIMFONICĂ
     
     • Le petit Savoyard (1910), poem în 3 cânturi, versuri de A. Guiraud, primă audiţie, Bucureşti, 1910, Conservator, Aurel Eliade (voce);
     
     • Cantata în sol minor (1922), pentru solişti, cor mixt, orgă şi orchestră, primă audiţie, Paris, 16 decembrie 1922, Corul Capelei Române, Ioan D. Chirescu, M. Vulpescu (Mon Jesus) şi Maggie Remoint (Oh! Tres doux Jesus);
     
     • Les Moines (1920), triptic muzical pentru tenor şi orchestră, versuri de Emile Verhaeren;
     
     • Saint-Jean (1921), poem pentru tenor, bariton, bas şi orchestră, versuri de Emile Verhaeren, primă audiţie, Paris, 1921, „Schola Cantorum”, Vincent d'Indy.
     
     
     MUZICĂ SIMFONICĂ
     
     • Rhapsodie Roumaine (1918);
     
     • Fertot (1922), poem simfonic pentru voce, pian şi orchestră, primă audiţie, Bucureşti, 26 mai 1928, M. Vulpescu şi Ion Filionescu (pian);
     
     • Le petit fleur de prairie (1922), tablou simfonic.
     
     
     MUZICĂ DE CAMERĂ
     
     • Cvintet de coarde cu pian (1922), incomplet (finalul realizat de Vincent d'Indy);
     
     • Le sourire de l'enfant (1922), rondo pentru pian;
     
     • Douleur, lied pentru violoncel şi pian.
     
     
     MUZICĂ CORALĂ
     
     • Vers les Carpathes (1916), pentru cor mixt, versuri de Victor Eftimiu, traducere în limba franceză de Marc Varenne, Paris;
     
     • Oh, Jesus! (1919), coral pentru cor mixt;
     
     • Tatăl nostru (1919), pentru cor mixt;
     
     • Seigneur aie pitie de moi (1922), motet pentru cor mixt.
     
     
     MUZICĂ VOCALĂ
     
     • Serenada orientală ( 1913) pentru voce şi pian;
     
     • Foaie verde de secară (1914), pentru voce şi pian, versuri populare;
     
     • A trecut bădiţa dealul (1914), pentru voce şi pian, versuri populare;
     
     • Doina de Transylvaine (1914), pentru voce şi pian, versuri populare;
     
     • Mon brave poilu (1914), serenadă pentru voce şi pian, versuri de Ernest Lourdelet, Paris;
     
     • Sur une morte (1915), pentru voce şi pian, versuri de Alfred de Musset;
     
     • Dormeuse (1915), pentru voce şi pian, versuri de Marceline Desbordes-Valmore;
     
     • În Luxemburg e toamnă (1916), pentru voce şi pian, versuri de Victor Eftimiu;
     
     • Les Itarpes de David (1916), pentru voce şi pian, versuri de Jean de Lahore;
     
     • A la nuit, pentru voce şi pian, versuri de Pierre Popesco;
     
     • Doinaş de Roumanie, 15 cântece populare româneşti culese de Mihail Vulpescu, armonizate pentru voce şi pian de C. Castrişanu şi A. Auzende (din cuprins: Doină moldovenească, A trecut bădiţa dealul, Cătănie, Moţul la drum, Hai salcâm, salcâm de vară, Vai de mine şi de mine, Colea-n vale la fântână, Cântec din Bihor, Arde-ar rochiţa pe tine din Barbu Lăutaru), Paris, 1917; idem Paris, 1927;
     
     • Fata cu dor (1918), pentru voce şi pian, melodie culeasă de M. Vulpescu, armonizată de C. Castrişanu;
     
     • Deus Israel (1918), pentru voce şi pian, versuri în limba latină;
     
     • Ave verum corpus, pentru voce şi pian, versuri în limba latină;
     
     • Moise (1918), pentru voce şi pian, versuri de Alfred de Vigny;
     
     • Melodie pentru voce şi pian, versuri de Yves Annaud;
     
     • Le roi des rois (1918),pentru voce şi pian, versuri populare;
     
     • Decembre (1919), pentru voce şi pian, versuri de Emile Verhaeren;
     
     • J'ai compris (1919), pentru voce şi pian, versuri de Jacques de Champfeu;
     
     • Le passeur de l'eau, pentru voce şi pian, versuri de Emile Verhaeren;
     
     • Şase lieduri pe versuri de Goethe (1922), pentru voce şi pian (Mois de mai II, Il faisait presque nuit, Maudit, maudit, Oh! le soleil, le beau soleil, Mois de mais I, Comme en un jour d'hymen);
     
     • Melodies populaires roumains (1922), pentru voce înaltă şi pian, versuri populare, culegere de Mihail Vulpescu (cuprinde: Pentru tine, Jano, Foaie verde, fir de nalbă, Pentr-o mândră, Foaie verde de-arţăraş);
     
     • O salutaris, pentru voce şi pian;
     
     • Cântece populare (inedite) alese de Mihai Vulpescu (1922), pentru voce şi pian, versuri populare (cuprinde: Pentr-o mîndră care-mi place, Auzit-am, auzit, Câte mori sînt pe Buzău).

     Viorel COSMA, Muzicieni din România. Lexicon, vol.1, 1989

Muzicieni