Paul Constantinescu
- compozitor, violonist şi dirijor -
(n. 30.06.1909 Ploieşti – m. 20.12.1963 Bucureşti)

     Studiile muzicale le-a început în Ploieşti (1919-1929) cu Boris Koffer (vioară), Traian Elian (armonie, vioară) şi Ioan Christu Danielescu (teorie-solfegiu), continuându-le la Conservatorul din Bucureşti (1929-1933) cu Faust Niculescu (teorie-solfegiu), Alfonso Castaldi (armonie), Constantin Brăiloiu (istoria muzicii), George Breazul (enciclopedie şi pedagogia muzicii), Dimitrie Cuclin (estetică muzicală, forme muzicale), Mihail Jora (armonie, contrapunct, compoziţie), Ştefan Popescu (dirijat coral), Octav Cristescu şi Mihail Vulpescu (canto auxiliar). S-a perfecţionat la Viena (1933-1935), cu Franz Schmidt, Oskar Kabasta şi Joseph Marx (compoziţie) şi la Bucureşti (1936-1937) cu Mihail Jora (compoziţie).
     
     Violonist şi dirijor de cor ceremonial în Ploieşti (1927-1934), dirijor la Asociaţia Filarmonică din Ploieşti (1933-1934), profesor de muzică în Lugoj (1935-1936), dirijor al corului Bisericii Visarion din Bucureşti, profesor de armonie, contrapunct şi compoziţie religioasă la Academia de muzică religioasă din Bucureşti (1937-1941), profesor la Liceul militar muzical din Bucureşti (1941-1944) şi profesor de armonie la Conservatorul din Bucureşti (1941-1963). A întreprins culegeri de folclor. A susţinut prelegeri, conferinţe, emisiuni de radio şi televiziune. A fost consilier pentru secţia de cinematografie în Ministerul Propagandei Naţionale din Bucureşti şi la Radiodifuziunea Română. A scris articole în „Muzica”, „Muzică şi poezie”, „Probleme de muzică”, „Contemporanul”, „România liberă” etc. A întreprins călătorii de studii şi documentare în Austria, Franţa, URSS, Germania, Anglia, Turcia etc.
     
     A făcut parte din jurii de concursuri naţionale şi internaţionale. A fost distins cu Premiul II (1932), Menţiunea a II-a (1934) şi Premiul I (1938) de compoziţie „George Enescu”, Premiul „Anhauch” (1937), Premiul de Stat, clasa II (1954), titlu de „Maestru emerit al artei” (1955), Premiul Academiei Române (1956), Ordinul Muncii, clasa II (1959), Diploma de onoare a Festivalului de la Karlovy-Vary (1959) şi titlul de membru corespondent al Academiei Române (1963).

     MUZICĂ DE TEATRU
     • O noapte furtunoasă (1934, revizuit în 1950), operă comică în două acte, libretul de Paul Constantinescu după piesa lui Ion Luca Caragiale, premiera Bucureşti, 25 octombrie 1935, Opera Română, Ionel Perlea, premiera revizuită Bucureşti, 19 mai 1951, Opera Română, George Georgescu, în „Muzica”, Bucureşti, supliment 1956 (fragment act I, Jupan Dumitrache), idem Bucureşti, 1958;
     • Nuntă în Carpaţi (1938), poem coregrafic, libretul de Floria Capsali şi Mitiţă Dumitrescu, premieră (O nuntă în Fundul Moldovei), Bucureşti, 5 mai 1939, Opera Română, George Georgescu, Viena, Universal Edition (Suită pentru orchestră), idem în „Muzica”, supliment nr. 1, Bucureşti, 1958 (Cântecul miresei - pian);
     • Spune, povesteşte, spune (1947), balet-pantomimă în 5 scene, libretul de Aurel Ion Maican şi Sandu Eliad, premieră, Bucureşti, 1947, Ansamblul UGSR, Constantin Bugeanu;
     • Pe malul Dunării (1947), scenetă muzicală-coregrafică, libretul şi textul de Alexandru Sahighian, premieră, Bucureşti, 1947, Ansamblul UGSR, Constantin Bugeanu;
     • Târg pe Muntele Găina (1953), poem muzical-coregrafic pentru tenor, cor bărbătesc şi orchestră, versuri populare;
     • Matei Milo (1953), trei preludii pentru muzica de scenă la piesa lui Mircea Ştefănescu;
     • Pană Lesnea Rusalim (1955), dramă lirică în 3 acte (5 tablouri), libretul de Victor Eftimiu, premiera, Cluj Napoca, 27 iunie 1956, Opera Română, Anatol Chisadji, în „Muzica”, supliment nr. 12, Bucureşti, 1956 (Aria Radei, Corul haiducilor, Aria lui Rusalim) idem în Arii din opere româneşti, Bucureşti, 1962 (Monologul lui Rusalim), idem în Coruri din opere, Bucureşti, 1965 (Corul haiducilor);
     • Înfrăţire (1959), rapsodie coregrafică, libretul de Floria Capsali şi Mitiţă Dumitrescu, primă audiţie, Bucureşti, 20 august 1959, Filarmonică, George Georgescu.
     
     MUZICĂ VOCAL-SIMFONICĂ
     • Ryga Crypto şi lapona Enigel (1936, revizuit în 1951), mică baladă pentru recitator, contraltă, soprană şi orchestră mică, versuri de Ion Barbu. Bucureşti, 1 iunie 1966, Orchestra RTV, Emanuel Elenescu, Bucureşti, 1968;
     • Isarlâk (1936, revizuit în 1959), poem burlesc pentru soprană, orchestră de suflători, xilofon, baterie şi pian, versuri de Ion Barbu, Bucureşti, 1968;
     • Carmen Saeculare (1937), cantată pentru cor şi orchestră mică, versuri de Horaţiu;
     • 5 Documente antice (1937), pentru solo, cor şi orchestră (cuprinde: Oda lui Pindar, Cor din Oreste, Imn către Apollo, Epitaful lui Seikilos, Prosodiona);
     • Moartea eroului (1941), cantată pentru mezzo-soprană, bariton, cor bărbătesc şi orchestră, versuri aranjate de Paul Constantinescu;
     • Cântarea Basarabiei (1941), poem simfonic cu cor final, pentru cor bărbătesc şi orchestră, versuri de Ciprian Porumbescu, Lugoj, 30 octombrie 1941, Coral şi Orchestra Simfonică a Armatei, Ionel Geantă;
     • Patimile şi Învierea Domnului (1943, revizuit în 1948), oratoriu bizantin de Paşti pentru solişti, cor mixt şi orchestră pe texte bizantine inedite din epoca medievală, descifrate, traduse şi rânduite de I.D. Petrescu, Bucureşti, 3 martie 1946, Corul „România” şi Filarmonica „George Enescu”, Kassel, 1971 (Byzantinisches Passions und Osteroratorium);
     • Naşterea Domnului (1947), oratoriu bizantin de Crăciun pentru solişti, cor mixt şi orchestră, Bucureşti, 21 decembrie 1947, Corul „România” şi Filarmonica, Constantin Silvestru; Kassel, Barenreiter Verlag, 1969 (Byzantinische Weinachtsoratorium);
     • 7 Cântece din „Uliţa noastră” (1960), suită vocal-simfonică pentru bariton şi orchestră, versuri de Cicerone Theodorescu (cuprinde: Închinare, După mort, Greva, Colonelul, Pitpalacul, Cu dubele de pâine, Hrisov de mai), Bucureşti, 1961.
     
     MUZICĂ SIMFONICĂ
     • Suită românească (1930-1936, reorchestrată 1942), pentru orchestră mică (1930-1936) şi orchestră mare (1942) (cuprinde: Colind, primă audiţie, 3 octombrie 1931; Descântec, 26 octombrie 1930; Bocet, 1930; Cântec bătrânesc, 1936; Jocul căluşarilor, 25 septembrie 1931), integrală Bucureşti, 18 octombrie 1942, Filarmonică, Ionel Perlea);
     • Jocuri româneşti (1936), Bucureşti, 1936, Orchestra Radio, Theodor Rogalski;
     • Rapsodia nr. 1 pentru orchestră (1936);
     • Simfonieta (1937), Bucureşti, 7 martie 1938, Orchestra Radio, Paul Constantinescu, Bucureşti, 1963;
     • Simfonia I (1944, revizuit în 1955). Bucureşti, 18 mai 1947, Filarmonică, Mihail Jora, Bucureşti, 1972;
     • Rapsodia II-a (1949), Bucureşti, 15 octombrie 1950, Filarmonică, George Georgescu;
     • Olteneasca (1949), joc popular, Bucureşti, 15 octombrie 1950, Ansamblul UGSR, Alfred Alessandrescu, Bucureşti, 1953;
     • Cântiche ali Leancă (1949), joc popular aromânesc din colecţia Ioan Caranica;
     • Ciobănaşul (1949), joc popular. Bucureşti, 15 octombrie 1949, Ansamblul UGSR, Alfred Alessandrescu, Bucureşti, 1953;
     • Joc din Oaş (1950), joc popular, Bucureşti, 1961;
     • Brâul (1951), joc popular, p.a. Bucureşti, 1951, Ansamblul UGSR, Bucureşti, 1952;
     • Suită bucovineană (1951);
     • Triptic (1952), suită simfonică (cuprinde: Moartea, Copilăria, Nunta);
     • Uvertura sportivă „Juventus” (1952);
     • Huţulca (1952), joc popular, Bucureşti, 1952, Ansamblul UGSR;
     • Mărănghile (1953), joc popular al mărămilor, primă audiţie, Bucureşti, 1953, Ansamblul UGSR;
     • Sârba (1954), joc popular, Bucureşti, 1954, Ansamblul UGSR, Bucureşti, 1961;
     • Concert pentru orchestră de coarde (1955), Bucureşti, 16 februarie 1956, Orchestra RTV, Constantin Silvestri, Bucureşti, 1956;
     • Rapsodie oltenească (1956), Bucureşti, 1957, Ansamblul UGSR;
     • Cântec pentru un făuritor de cântece (1960), în memoria lui Ion Vasilescu, pentru flaut şi orchestră de coarde;
     • Simfonia ploieşteană (1961), Ploieşti, 29 septembrie 1961, Filarmonică, Ion Baciu.
     
     MUZICĂ CONCERTANTĂ
     • Fantezie pentru pian şi orchestră (1936);
     • Burlesca pentru pian şi orchestră (1937), Bucureşti, 7 martie 1938, Orchestra Radio, Paul Constantinescu;
     • Variaţiuni libere asupra unei melodii bizantine din secolul XIII (1946, reorchestrată, 1951), pentru violoncel şi orchestră, Viena, Universal Edition, 1943 (versiune pentru violoncel şi pian);
     • Baladă haiducească pentru violoncel şi orchestră (1950), Bucureşti, 23 decembrie 1951, Filarmonică, George Georgescu;
     • Concert pentru pian şi orchestră (1952), Timişoara, 1953, Filarmonică, Nicolae Boboc, Bucureşti, 1956;
     • Concert pentru vioară şi orchestră (1957), Braşov, 18 octombrie 1958, Filarmonică, Mihai Brediceanu, Bucureşti, 1960;
     • Concert pentru harpă şi orchestră (1960), Bucureşti, 4 mai 1961, Orchestra RTV, Iosif Conta;
     • Triplu concert pentru vioară, violoncel, pian şi orchestră (1964). Bucureşti, 28 decembrie 1963, Filarmonică, Mircea Basarab, Bucureşti, 1965, idem 1966 (reducţie).
     
     MUZICĂ DE FILM
     • Ţara Moţilor (1939), film documentar,
     • O noapte de pomină (1940), regia Ion Sahighian;
     • Rogifer (1941), film documentar;
     • O noapte furtunoasă (1942), regia Jean Georgescu;
     • Castelul Peleş (1943), film documentar;
     • Paradisul pescarilor (1932), film documentar;
     • Vânătoare de urşi în Carpaţi (1943), film documentar;
     • Drăguş (1944), film documentar;
     • Floarea reginei (1946), film documentar;
     • România (1946), film documentar;
     • Răsună valea (1949), regia Paul Călinescu;
     • Toamna în Delta Dunării (1951), film documentar;
     • O scrisoare pierdută (1952), regia Sică Alexandrescu şi Victor Iliu;
     • Moara cu noroc (1956), regia Victor Iliu.
     
     MUZICĂ DE CAMERĂ
     • Două studii în stil bizantin (1929), pentru vioară, violă şi violoncel, Bucureşti, 1930, idem Bucureşti, 1977;
     • Cvintet pentru vioară şi instrumente de suflat (1932);
     • Sonatină pentru vioară şi pian (1933), Bucureşti, 1935, idem Bucureşti, 1963, idem în Piese pentru violină şi pian de compozitori români, Bucureşti, 1966;
     • Din cătănie (1933), 3 caricaturi pentru 2 corni, 2 trompete, trombon, baterie şi pian (cuprinde: Jalea recrutului, Balul reangajaţilor, Marş forţat), Bucureşti, 1962;
     • Variaţiuni libere asupra unei melodii bizantine din secolul XIII (1940), pentru violoncel şi pian (orchestră), Viena, Universal Edition, 1943;
     • Sonatina bizantină pentru violoncel (violă) solo (1940), Bucureşti, 1967, idem Bucureşti, litografia Conservatorului, 1978;
     • Concert pentru cvartet de coarde (1947), Bucureşti, 1956 (idem versiune orchestrală);
     • Baladă haiducească pentru violoncel şi pian (1950), Bucureşti, 1974 (idem versiune orchestrală);
     • Cântec vechi pe două melodii din Anton Pann (1952), pentru violoncel şi pian (cuprinde: Este bine, Astăzi bură, mâine bură), în „Muzica” nr. 11-12, Bucureşti, 1954, idem în Album de mici piese pentru violoncel şi pian, Bucureşti, 1974;
     • Jieneasca (1952), pentru 4 violoncele pe melodii populare din colecţia Flori din Mărginime de Gheorghe Bogdan.
     
     MUZICĂ INSTRUMENTALĂ pentru PIAN
     • Patru fabule pentru pian (1932) (cuprinde: Pisica cu clopoţei, Un cocoş cu ochii scoşi, Corbul şi vulpea, S-a certat cumătră gaiţă cu cumătră bufnită), Bucureşti, 1934, idem Bucureşti, 1957, idem în Repertoriu pianistic, caiet VI (nr. 4), Bucureşti, 1963; idem Bucureşti, 1967, idem în „Rumanische Klavierminialuren fur Kinder und fugendliche” nr. 2, Leipzig, 1976;
     • Preludiu pentru pian solo (1934);
     • Colindă şi strigare la stea (1937), după melodii populare culese de T. Brediceanu şi G. Breazul;
     • Marş eroic (1941);
     • Marş războinic (1941);
     • Trei piese pentru pian (1951) (cuprinde: Joc, Cântec, Joc dobrogean - Toceala), Bucureşti, 1953, idem în Repertoriu pianistic, caiet 6 (nr. 1), Bucureşti, 1963, idem în Piese pentru pian de compozitori români (nr. 3), Bucureşti, 1966, idem în Piese pentru pian de compozitori români, Moscova, 1977 (nr. 3);
     • Toco-Toccatina (1957), piesă mică pentru pian, în Piese pentru pian, Bucureşti, 1963.
     
     MUZICĂ CORALĂ
     • Costea (1933), baladă pentru cor bărbătesc şi pian, versuri de George Coşbuc;
     • Liturghia în stil psaltic (1936), pentru cor mixt a cappella;
     • Şi-am zis verde, foi de lei (1938), pentru cor mixt, versuri populare;
     • Cântecul pescarilor (1950), pentru cor mixt şi pian, versuri de I.U. Soricu;
     • Ţărişoara mea (1950), pentru cor mixt şi pian, versuri de I.U. Soricu, idem pentru cor bărbătesc şi pian, versuri de I.U. Soricu şi Valeriu Câmpeanu, Bucureşti, Casa Centrală a Creaţiei Populare, 1950, idem în Cântecul prietenul nostru, Bucureşti, 1984;
     • Cântecele Iancului (1950), pentru cor mixt şi pian, versuri populare;
     • Frunzuliţă iasomie (1952), pentru cor mixt, versuri populare, în Coruri, Bucureşti, 1955;
     • Se ceartă cucu cu corbu (1952), pentru cor mixt, versuri populare, în Coruri, Bucureşti, 1955;
     • Mioriţa (1952), pentru cor mixt, versuri populare din colecţia Vasile Alecsandri, în Coruri, Bucureşti, 1955;
     • Stelele-n cer, pentru cor de copii şi pian;
     • Doină oltenească (1952), pentru cor mixt, versuri populare, în Coruri, Bucureşti, 1955;
     • Coruri, Bucureşti, 1955 (cuprinde: Doină şi joc, Cucule, haiducule, Frunzuliţă iasomie, Frunză verde-amărăciune, Bihoreancă, Marie-Marie, Se ceartă cucu cu corbii, Doină oltenească, Mioriţa);
     • Horă de şoareci (1962), pentru cor de copii şi pian, versuri de Tudor Arghezi.
     
     MUZICĂ VOCALĂ
     • Două cântece pe versuri de Tudor Arghezi (1929, 1932), pentru voce înaltă şi pian (cuprinde: Cântec de adormit Mitzura, Seara), în Cântece pentru voce şi pian, Bucureşti, 1957;
     • Două cântece din colecţia D. Ciurezu (1935), pentru soprană şi pian, versuri populare (cuprinde: Cântec, Gărgăriţă), în Cântece pentru voce şi pian, Bucureşti, 1957, idem în Culegere de lieduri de compozitori români, Bucureşti, 1967;
     • Isarlâk (1936), poem burlesc pentru voce înaltă şi pian, versuri de Ion Barbu (există şi versiune cu orchestră);
     • 4 Cântece pe versuri de Radu Demetrescu (1940), pentru voce medie şi pian (cuprinde: Bate vântul vinerea, La poarta lui Ştefan Vodă, Doi voinici trec peste Jii, De trei ori potcovii calul), Bucureşti, 1973;
     • 4 Madrigale pe versuri de Mihai Eminescu (1954), pentru cvartet vocal şi pian (cuprinde: Freamăt de codru, La mijloc de codru des, Peste vârfuri, Stelele-n cer), în Cântece pe versuri de Mihai Eminescu, Bucureşti, 1964;
     • 4 Cântece pe versuri de Şt. O. Iosif (1954), pentru voce medie şi pian (cuprinde: Cântec de leagăn, Doi voinici, Doina, Jos între care), în Cântece pentru voce şi pian, Bucureşti, 1957, idem în Album de lieduri de compozitori români (nr. l şi 3), Bucureşti, 1960 (ediţia I), 1961 (ediţia II);
     • Gornistul (1955), pentru bas-bariton şi pian, versuri de Al. O. Teodoreanu, în Cântece pentru voce şi pian, Bucureşti, 1957;
     • 7 Cântece din „Uliţa noastră” (1959), pentru voce medie şi pian (orchestră), versuri de Cicerone Theodorescu, în Album de lieduri de compozitori români (nr. 3), Bucureşti, 1961 (ediţia I), 1964 (ediţia II).
     
     MUZICOLOGIE
     • Despre „poezia” muzicii, în „Muzică şi poezie” nr. 7, Bucureşti, 1936;
     • O ramură în plină dezvoltare: Muzica de film, în „Muzica” nr. 1, Bucureşti, 1950;
     • Căile şi perspectivele muzicii contemporane, în „Probleme de muzică” nr. 2, Bucureşti, 1957;
     • Semicentenarul lui Ion Luca Caragiale. Cum l-am văzut pe Caragiale în muzică, în „Muzica” nr. 6, Bucureşti, 1962.

     Viorel COSMA, Muzicieni din România. Lexicon, vol.2, 1999


Muzicieni