Constantin MARIN
- compozitor, dirijor şi profesor -
(n. 27.02.1925 Urleta - Prahova – m. 01.01.2011 Bucureşti)
Pentru alte surse CLICK AICI!

     Studiile muzicale le-a urmat la Cons. Bucureşti (1944-1949) cu Ioan D. Chirescu (teorie-solfegiu), Mihail Jora (armonie), Vasile Popovici (istoria muzicii), Florin Eftimescu (pian), Ştefan Popescu (cor), Teodora Stroescu (canto). Paralel, a urmat Facultatea de Pedagogie, Psihologie şi Filosofie din Bucureşti (1945-1949), având ca profesori pe G. G. Antonescu, Mircea Florian, Dimitrie Gusti, Mihail Ralea, Tudor Vianu, obţinând licenţa. Este doctor în muzicologie al Cons. Cluj-Napoca, cu teza ARTA CONSTRUCŢIEI ŞI INTERPRETĂRII CORALE (1985) şi doctor în filosofia muzicii corale la WORLD UNIVERSITY din Tucson / SUA (1984).
     Invăţător la Şc. Generală nr. 35 din Bucureşti (1944-1945) şi la Fundaţia Culturală „REGELE MIHAI I” din Bucureşti, dirijor la Corurile de amatori din ŢESĂTORIILE „MIOARA”, DONCA-SIMO, Tipografia „DOBROGEANU-GHEREA” şi Fabrica de ulei „FILIMON SÂRBU” din Bucureşti (1944-1949), asistent la Facultatea de Filosofie din Bucureşti (1948-1952), dirijor la Corul Universităţii şi Corul Sindicatului Învăţământ din Bucureşti (1949-1951), dirijor al Corului Uniunii Tineretului Comunist din România (1951-1974), şeful serviciului muzical din Casa Centrală a Creaţiei Populare (1954-1955), fondator şi dirijor al Capelei Corale „GHEORGHE CUCU” din Bucureşti (1958-1962), director-adjunct al Direcţiei Muzicii şi secretar al Consiliului Muzicii din Ministerul Culturii (1960-1964), asistent (1960-1962), lector (1962-1965), conferenţiar (1965-1970), profesor (1970-1993) şi profesor consultant (din 1993) la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, fondator (1963) dirijor şi director la Corul Naţional de Cameră „MADRIGAL” din Bucureşti (din 1963), director general la Opera Română din Bucureşti (1966-1970). A colaborat cu formaţii corale din Italia, Anglia, America Latină etc. A întreprins turnee artistice în Germania, Polonia, URSS, Iugoslavia, SUA, Austria, Cipru, Finlanda, Italia, Franţa, Cehoslovacia, Ungaria, Bulgaria, Spania, Belgia, Norvegia, Suedia, Danemarca, San Marino, Elveţia, Turcia, Grecia, Luxemburg, Lichtenstein, Olanda, Canada, China, Coreea de Nord, Japonia, Argentina, Mexic, Columbia, Ecuador ş.a., susţinând peste 3.500 de concerte corale şi vocal-simfonice. A participat la Festivalurile internaţionale GEORGE ENESCU – Bucureşti, WIENER FESTWOCHEN, MAI DE BORDEAUX, HÄNDEL FESTSPIELE – Halle / Saale, ZILELE LATINITĂŢII – Avignon, MUSICA ANTIQUA EUROPAE ORIENTALIS – Bydoszcz, SPLITSKO LJETO – Split, FESTIVALES DE ESPAGNA, FESTIVALUL MUZICII CORALE – Atena, UNICEF-FESTIVAL – Paris, OHRIDSKO-LJETO – Ohrid, FESTIVAL DE CORUNA, TOAMNA VARŞOVIANĂ, SAGRA MUSICALE UMBRIA, FESTIVAL DE DUE MONDI, HOLLAND FESTIVAL, REGENSBURG-FESTSPIELE, BELGRAD-FESTIVAL, PRIMĂVARA LA PRAGA, ZILELE FESIVE BUDAPESTANe, BREGENZ FESTIVAL, SORRENTO-FESTIVAL, FESTIVAL DE BARCELONA etc, etc. A susţinut conferinţe, prelegeri, comunicări ştiinţifice, MASTER-CLAS în ţară şi peste hotare. A publicat studii, articole, interviuri, în MUZICA, ACTUALITATEA MUZICALĂ, MELOS, CONTEMPORANUL, SCÂNTEIA, ROMÂNIA LIBERĂ, SCÂNTEIA TINERETULUI, FLACĂRA, CINEMA, ATENEU (Bacău), TRIBUNA ROMÂNIEI, CÂNTAREA ROMÂNIEI, ÎNDRUMĂTORUL CULTURAL, INFORMAŢIA BUCUREŞTIULUI, VIAŢA STUDENŢEASCĂ, AMFITEATRU etc. A fost deputat în Marea Adunare Naţională a R.S. România (1975-1980, 1980-1985). A susţinut emisiuni de radio şi televiziune, a realizat filme de televiziune în ţară şi peste hotare (Italia, Olanda, Franţa, Japonia etc.). A fost ales profesor colaborator la ACCADEMIA FILHARMONICA ROMANA (1976), profesor colaborator (din 1982) şi director onorific (1983) al Conservatorului din Tolima / Columbia. Este membru de onoare al Federaţiei Internaţionale a Societăţilor Muzicale din Luxemburg (1982) şi AMBASADOR DE BONNE VALONTÉ DE L'UNESCO / GOODWIL AMBASSADOR UNESCO' (1992). A fost distins cu premiul III (Bucureşti, 1953), şi premiul I (Moscova, 1957, Viena, 1959, Helsinki, 1962) la Festivalurile mondiale ale Tineretului, cu titlul de Artist Emerit (1956), cu premiul internaţional al criticii muzicale germane la Bienala Muzicii Contemporane (Berlin, 1971), cu premiile internaţionle IL SAGGITTARIO D'ORO / Italia (1976), DAVID DE MICHELANGELO D'ORO / Italia (1977), cu diploma de onoare şi Medaille en vermeil de L'Union Grand Duc Adolphe de Luxemburg (1982), cu Ordinul Muncii, cls. II (1956), Ordinele Meritul Cultural, cls. II (1966), cls. I (1971) şi cls. III (1984), Steaua Republicii Socialiste România, cls. III (1979), Crucea Patriarhală a Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române (2000) şi Ordinul Naţional „Serviciul Credincios”, în grad de Mare Ofiţer (2000). A fost distins cu titlul de Doctor Honoris Causa al Academiei de Muzică „GHEORGHE DIMA” din Cluj-Napoca (1994) şi cu itlurile de cetăţean de onoare al oraşelor Luxemburg – 1974, Slatina – 1979, Cluj – 1983, Ploieşti – 1991, Focşani – 1993. A imprimat peste 50 de discuri micro şi compact la ELECTRECORD, EMI, DEES, PHILIPS, DEUTSCHE GRAMPHON, LE CHANT DU MONDE.

     MUZICĂ CORALĂ: CÂNTEC DE LEAGĂN (1954), cor mixt, versuri poppulare. Bucureşti, Edit. Muzicală; CÂNTEC DE DOR (1956), cor mixt, versuri poppulare. Bucureşti, Edit. Muzicală; HORĂ ÎN GOSPODĂRIE (1956), cor mixt, versuri de Theodor Balş; COMSOMOL, PRIETEN DRAG (1957), cor mixt, versuri de Liviu Cernăianu; POMIŞORUL (1957), cor pe voci egale, versuri de Theodor Balş; PATRIA MEA (1958), cor mixt / voci egale, versuri de Theodor Balş; CÂNTEC PIONIERESC (1958), cor pe voci egale, versuri de Ion Brad; ÎN VACANŢĂ (1959), cor pe voci egale, versuri de Tiberiu Utan; ŢARĂ DRAGĂ (1959), cor pe voci egale, versuri de Ion Brad; SĂNIUŢA (1960), cor pe voci egale, versuri de Tiberiu Utan; CÂNTEC DE PE MUREŞ (1960), cor mixt, versuri populare; PARTIDULUI SLAVĂ (1960), cor mixt, versuri de Tiberiu Utan; MEREU ÎNAINTE (1961), cor mixt, versuri de Tiberiu Utan; ŢARA MEA DE SOARE / PARTIDUL, CĂLĂUZA NOASTRĂ (1961), cor mixt, versuri de Ion Brad, în: CÂNTECUL, PRIETENUL NOSTRU. Bucureşti, Edit. Muzicală, 1984; PARTID IUBIT (1961), cor mixt, versuri de Theodor Balş; PRIMA ZI DE ŞCOALĂ (1961), cor pe voci egale, versuri de Theodor Balş; NOI, A ŢĂRII TINEREŢE (1973), cor mixt, versuri de Niculae Stoian, în: AMFITEATRU, Bucureşti, 1973; CÂNTEC DE STUDENŢIE (1974), cor mixt, versuri de Niculae Stoian, în: VIAŢA STUDENŢEASCĂ, Bucureşti, 1974; PARTIDUL, CEAUŞESCU, ROMÂNIA (1974), cor mixt, versuri de Theodor Bratu; CEUŞESCU ŞI POPORUL (1979), cor mixt, versuri de Mihai Negulescu; DRAG PARTID (1979), cor mixt, versuri de Ion Socol, în: SCÂNTEIA TINERETULUI, Bucureşti, 1979; CEUŞESCU ŞI COPIII (1979), cor pe voci egale, versuri de Mihai Negulescu; A ÎNVĂŢA ŞI A MUNCI ŞI-A CERCETA (1979), cor mixt, versuri de Nicolae Stoian, în: SCÂNTEIA TINERETULUI, Bucureşti, 35, nr. 9455, 18 X 1979; CÂNTECUL OBÂSŞIEI (1982), cor mixt, versuri de Lucian Blaga; STUDENŢIE, STUDENŢIE, cor mixt, versuri de Ion Socol; CÂNTEC DE PACE (1983), cor mixt, versuri de Corneliu Vadim Tudor; MÂNDRU SUNT DE TINE, Bucureşti (1983), cor mixt, versuri de Aurel Storin. Bucureşti, Edit. Casa Centrală a Creaţiei Populare, 1983; ÎNAINTE, PARTIDUL NE CONDUCE (1983), cor mixt, versuri de Tiberiu Utan, în: CÂNTECUL, PRIETENUL NOSTRU. Bucureşti, Edit. Muzicală, 1984; TINERI NI-S ANII (1983), cor mixt cu pian, versuri de Niculae Stoian, în: CÂNTECUL, PRIETENUL NOSTRU, op. cit. MĂRIT PRECUM CARPAŢII (1984), cor mixt, versuri de Niculaie Stoian, în: PROGRAMUL DE RADIO, Bucureşti, 1984; FRUMPASĂ MI-E GLIA (1985), cor mixt, versuri de Nicolae Dumitru; HORA MARE ROMÂNEASCĂ (1985), cor mixt, versuri de Nicolae Dumitru; ZI DE MAI (1985), cor mixt, versuri de Ion Brad; SLAVĂ ŢIE, ROMÂNIE, cor mixt cu pian, versuri de Ion Neagu; PARTID STEGAR, cor mixt cu pian, versuri de Ion Neagu; COLIND PENTRU ŢARA MEA, cor mixt cu pian, versuri de Niculae Stoian; HORA LA ROMÂNI, cor mixt, versuri de Nicolae Dumitru; SUITĂ PRAHOVEANĂ (1986), cor mixt, versuri populare; CORURI. Bucureşti, Edit. Muzicală, 1987 (Cuprinde: a). CORURI PENTRU COPII: TOŢI COPIII ROMÂNIEI; CĂLĂUZA NOASTRĂ; CÂNTEC PENTRU PACE; CÂNTEC PENTRU COPII; TREPTELE ŢĂRII; POMIŞORUL; HORA MARE; ÎN VACANŢĂ; b). CORURI MIXTE CU ACOMPANIAMENT DE PIAN: MEREU ÎNAINTE; SLAVĂ ŢIE, ROMÂNIE; PARTID STEGAR; TINERI NI-S ANII; STUDENŢIE, STUDENŢIE; MÂNDRU SUNT DE TINE, BUCUREŞTI; COLIND PENTRU ŢARA MEA; POPORULUI SLAVĂ; c). CORURI MIXTE A CAPPELLA: SUITĂ PRAHOVEANĂ; HORĂ LA ROMÂNI; CÂNTEC DE LEAGĂN; CÂNTEC DE DOR; RIDICĂ-TE, NEGURIŢĂ!; DÂMBOVIŢĂ, APĂ DULCE; IN MEMORIAM; HETEROS – studiu coral heterofon); PESTE PLAIUL ROMÂNIEI, cor mixt, versuri de Viorel G. Cozma; RÂNDURI LA OASTE, cor mixt, versuri de Ion Socol; SLAVĂ MARELUI BĂRBAT, cor mixt, versuri de Viorel G. Cozma; ŢARA PĂCII, ROMÂNIA (1989) , cor mixt, versuri de Radu Cârneci; FLORI DE CINSTIRE (1989), cor mixt dedicat Elenei Ceauşescu; CÂNTĂ ŢARĂ ROMÂNEASCĂ / CEAUŞESCU SĂ TRĂIASCĂ (1989), cor mixt, versuri de Niculae Stoian; HETEROS (1989), poem coral heterofon, cor mixt (Electrecord, MUZICĂ CONTEMPORANĂ I – ELCD 131); OM DE GHEAŢĂ (1991) , cor mixt, versuri de Adrian Păunescu; GORUNUL (1992) , cor mixt, versuri de Lucian Blaga.
     
     LUCRĂRI DIDACTICE: ARTA CONSTRUCŢIEI ŞI INTERPRETĂRII CORALE / THE MASTERY OF CHORAL STRUCTURE AND PERFORMANCE (1985). Booklet: MARIN CONSTANTIN AND THE MADRIGAL CHOIR by Viorel Cosma. THE „MADRIGAL” TOUCH IN CHORAL STRUCTURE – ELCD 143 (I) şi ELCD 144 (II); SPIRITUAL HOMOGENEITY AND IT VALUES –ELDC 145; CONCEPTION, STYLE, INTERPRETATION – ELCD 146; THE VITRUES AND SERVITUDES OF EUROPEAN RENAISSANCE. THE DUTCH AND ITALIAN SCHOOLS – ELCD 147; THE VITRUES AND SERVITUDES OF EUROPEAN RENAISSANCE. THE FRENCH, SPANISH, GERMAN AND ENGLISH SCHOOLS – ELCD 148; FOLK MELOS, BYZANTINE AND GREGORIAN CHANT – ESSNTIAL PARTS OF THE ROMANIAN MUSICAL HERITAGE – ELCD 149; THE SPECIFICITY OF ROMANIAN MUSICAL CLASSICISM AND MODERNISM – ELCD 150; MUSICAL THOUGHT AND LANGUAGE IN ROMANIAN CONTEMPORARY MUSIC – ELCD 151 (I) şi ELCD 152 (II).
     B I B L I O G R A F I E:
     
     a). ARTICOLE LEXICOGRAFICE: Cosma, Viorel. MUZICIENI ROMÂNI. LEXICON. Bucureşti, Edit. Muzicală, 1970; Cosma, Viorel. MARIN CONSTANTIN, în: THE NEW GROVE DICTIONATY OF MUSIC AND MUSICIANS. Editor Stanley Sadie. London, Edit. Macmillan, 1980; WHO'S WHO IN THE WORLD. Cambridge, International Biographical Center, 1990; MENS OF ACHIEVEMENT. Cambridge, International Biographical Center, 1990; Sava, Iosif şi Vartolomei, Luminiţa. MICĂ ENCICLOPEDIE MUZICALĂ. Craiova, Edit. Aius, 1997; WHO'S WHO IN ROMANIA. Ediţie Princeps, 2002,Editor Vassos Panayiotis, idem Bucureşti, Pegasus Press, 2002.
     b). VOLUME: Cosma, Viorel. CORUL „MADRIGAL” AL CONSERVATORULUI. Bucureşti, Edit. Conservatorului, 1971; Constantinescu, Grigore. MADRIGAL SAU MAGIA SUNETELOR. Bucureşti, Edit. Didact. Pedag., 1996.
     c). ARTICOLE BIOBIBLIOGRAFICE: Varga, Ovidiu şi colaboratorii. 100 ANI. CONSERVATORUL „CIPRIAN PORUMBESCU” (1864-1964). Bucureşti, Edit. Muzicală, 1964; Anghel, Paul. ARHIVĂ SENTIMENTALĂ. Bucureşti, 1969; Andronic, Octavian. MARIN CONSTANTIN DESPRE AFIRMAREA CORURILOR DE CAMERĂ (CÂND NU DEVIN O MODĂ) ŞI SALTUL CALITATIV AL CORURILOR MARI (CÂND NU SUNT NEGLIJATE), în: INF. BUC., Bucureşti, 18, nr. 5409, 15 I 1971; Auneanu, Manole. INVITATUL NOSTRU, MARIN CONSTANTIN, în: INF. BUC., Bucureşti, nr. 5470, 27 III 1971; Marcovici, Ion. ENTUZIASM ŞI PATOS REVOLUŢIONAR. JUBILEUL UNUI ANSAMBLU DE PRESTIGIU, în: SCÂNT. TIN., 27, nr. 7026, 18 XII 1971; Olos, Mihai. SUNTEM O NAŢIUNE CARE ÎNCEPE SĂ-ŞI SPUNĂ CUVÂNTUL. DIALOG CU MARIN CONSTANTIN, în: ASTRA, Braşov, 7, nr. 11 (78), XI 1972; Dumitrescu, Iancu. MUZICA. MARIN CONSTANTIN, în: SĂPTĂMÂNA, Bucureşti, nr. 127, 11 V 1973; Balaban, Romulus. DIRIJORUL ŞI CÂNTĂREŢII DESCOPEREAU ÎMPREUNĂ MINUNILE MUZICII VECHI, în: FLACĂRA, Bucureşti, 23, nr. 2 (990), 25 V 1974; Stoica, Traian. CENACLUL FLACĂRA. CRONICA (47), în: FLACĂRA, Bucureşti, 24, nr. 3 (1024), 25 I 1975; Mugur, Florin. OAMENI DE CULTURĂ, în: SCÂNTEIA TINERETULUI, 31, nr. 8006, 18 II 1975; Câmpeanu, Liviu. ELEMENTE DE ESTETICĂ VOCALĂ. Bucureşti, Edit. Interferenţe, 1975; B. C. [Bruno Cagli]. IL BRAVO CORISTA PRENDE SCHIAFFI, în: PAESE SERA, Roma, 11 II 1976; Cosma, Viorel. DOUĂ MILENII DE MUZICĂ PE PĂMÂNTUL ROMÂNIEI. Bucureşti, Edit. Ion Creangă, 1977; Brezianu, Andrei. DESPRE MODERNITATE ŞI TRANZIŢIE ÎN MUZICA ROMÂNEASCĂ. INTERVIU CU MARIN CONSTANTIN, în: SECOLUL 20, Bucureşti, nr. 195-196, 1977; Stoian, Niculae. FESTIVALUL NAŢIONAL „CÂNTAREA ROMÂNIEI”. NIVELUL MIŞCĂRII CORALE DE MASĂ DĂ TONUL UNEI NOI EXIGENŢE PENTRU TOŢI SLUJITORII MUZICII. CONVORBIRE CU COMPOZITORUL ŞI DIRIJORUL MARIN CONSTANTIN, în: ROM. LIB., Bucureşti, 36, nr. 10, 546; Stoian, Niculae şi Constantin, Marin. UN CÂNTEC IZVORÂT DIN ÎNDEMNURILE ADRESATE TINERETULUI DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU, în: SCÂNT. TIN., Bucureşti, 35, nr. 9455, 18 X 1979; Niculescu, Ştefan. REFLECŢII DESPRE MUZICĂ. Bucureşti, Edit. Muzicală, 1980; Dogaru, Anton. INTERPRÈTES – COMPOSITEURS. MARIN CONSTANTIN, în: MUZICA, Bucureşti, 32, nr. 9 (360), IX 1982; Greiff, Otto de. MUSICA DE DOS SEMANAS. CONSTANTIN, GRAN DIRECTOR RUMANO, EN IBAGUE, în: EL TIEMPO, Bogota, 72, nr. 24.949, 7 XII 1982; Delavrancea, Cella. SCRIERI. Ediţie îngrijită de Valeriu Râpeanu. Bucureşti, Edit. Eminescu, 1982; Vartolomei, Luminiţa. INTERVIURILE „CONTEMPORANULUI”. CU MARIN CONSTANTIN DESPRE: DIRIJORUL CA DASCĂL, în: CONTEMPORANUL, Bucureşti, nr. 7 (1892), 11 II 1983; Constantinescu, Grigore. INVITATUL NOSTRU, DIRIJORUL MARIN CONSTANTIN, DESPRE PRACTICA ŞI PEDAGOGIA ARTEI CORALE, în: TRIBUNA ROMÂNIEI, Bucureşti, 12, nr. 240, 15 III 1983; Elian, Edgar. DISC. ARTA CONSTRUCŢIEI ŞI INTERPRETĂRII CORALE ÎN CONCEPŢIA DIRIJORULUI MARIN CONSTANTIN, în: TRIBUNA ROMÂNIEI, Bucureşti, 13, nr. 260, 15 I 1984; Friduş, Al. I. ARTA UNUI TIMP EROIC. MARIN CONSTANTIN DESPRE MUZICĂ, DĂRUIRE, PERFORMANŢĂ, în: CRONICA, Iaşi, 19, nr. 28 (963), 13 VII 1984; Toduţă, Sigismund. MARIN CONSTANTIN – L'ART DE LA CONSTRUCTION ET INTERPRÉTATION CHORALES / ARTA CONSTRUCŢIEI ŞI INTERPRETĂRII CORALE, în: MUZICA, Bucureşti, 35, nr. 8 (395), VIII 1985; Sava, Iosiv şi Marin, Constantin. DESPRE ŞCOALA DIRIJORALĂ ROMÂNEASCĂ, în: ATENEU, Bacău, 24, nr. 8 (213), 1987 şi nr. 9 (214), 1987; Marin, Constantin. MADRIGALUL. ARTA CONSTRUCŢIEI ŞI INTERPRETĂRII CORALE, în: CÂNTAREA ROMÂNIEI, Bucureşti, 9 (40), nr. 1, I 1988; Constantin, Marin. ARTA CONSTRUCŢIEI ŞI INTERPRETĂRII CORALE (V). VALENŢELE OMOGENITĂŢII SPIRITUALE, în: CÂNTAREA ROMÂNIEI, Bucureşti, 9 (40), nr. 5, V 1988; Jiva, Corina. MARIN CONSTANTIN. CORURI, în: CÂNTAREA ROMÂNIEI, Bucureşti, 9 (40), nr. 10, X 1988; Elian, Edgar. DISC. UN NOU DISC AL CORULUI „MADRIGAL” DIRIJAT DE MARIN CONSTANTIN, în: TRIBUNA ROMÂNIEI, 18, nr. 398, 15 X 1989; AMBASADOR AL BUNĂVOINŢEI, în: ROM. LIB., 50, nr. 14.736, 25 VII 1992; Popovici, Doru. MARIN CONSTANTIN, „AMBASADOR AL BUNĂVOINŢEI”, în: ACTUALITATEA MUZICALĂ, 3, nr. 59, 15 VIII 1992; Traian, Ilie. INVITATUL NOSTRU. DIRIJORUL MARIN CONSTANTIN: „DACĂ ADEVĂRATA BOGĂŢIE E CEA DIN SUFLET, EU NU POT FI BOGAT DECÂT ACASĂ”, în: CURIERUL ROMÂNESC, 4, nr. 17-18, IX 1992; Stoenescu, Livia. LANSARE DE DISC. „PATIMILE ŞI ÎNVIEREA LUI IISUS” ÎN INTERPRETAREA MADRIGALULUI, în: ROM. LIB., Bucureşti, nr. 1243, 29 IV 1994; Cosma, Octavian Lazăr. UNIVERSUL MUZICII ROMÂNEŞTI. UNIUNEA COMPOZITORILOR ŞI MUZICOLOGILOR DIN ROMÂNIA (1920-1995). Bucureşti, Edit. Muzicală, 1995; Pispiris, Liliana. PORTRETUL UNUI NEOBOSIT ARTIST. MARIN CONSTANTIN, în: RADIO ROMÂNIA, Bucureşti, nr. 64, 23 II 1998; Răsvan, Constantin. LA 35 DE ANI DE LA ÎNFIINŢARE. MIRACOLUL „MADRIGAL”, în: GAZETA DE TRANSILVANIA, Braşov, nr. 2298, 26 II 1998; Florea, Anca. REPORTER PRINTRE MUZICIENI. Bucureşti, Edit. Fund. Cult. Române, 1999; Cosma, Octavian Lazăr. SIMFONICELE RADIODIFUZIUNII ROMÂNE 1928-1998. Bucureşti, Edit. Soc. Rom. Radiodifuziune, 1999; Doboş, Mihaela. MARIN CONSTANTIN ESTE O INSTITUŢIE, în: RADIO ROMÂNIA, Bucureşti, nr. 162, 21 II 2000; MARIN CONSTANTIN LA 75 DE ANI. UN MARE NUME AL ARTEI MUZICALE, în: ROMÂNIA LIBERĂ, nr. 3019, 26 II 2000; Constantinescu, Grigore. MARIN CONSTANTIN 75, în: DIPLOMAT-CLUB, Bucureşti, nr. 1-2, II 2000; Florea, Anca. MUZICĂ. UN CONCERT OMAGIAL LA SALA RADIO. MARIN CONSTANTIN A ÎMPLINIT 75 DE ANI, în: ROMÂNIA LIBERĂ, nr. 3024, 3 III 2000; Constantinescu, Grigore. MUZICĂ. UN MARE NUME AL ARTEI MUZICALE – MARIN CONSTANTIN, în: FLACĂRA, Bucureşti, nr. 2, 2000; Vartolomei, Luminiţa. STOP-CADRU ÎN SONOR (I). DIALOGURI. Bucureşti, Edit. Muzicală, 2001; Săvescu, Magdalena. LUCEAFĂR PESTE TIMP. 1992-2002. Bucureşti, Edit. Semne, 2002.

     Viorel COSMA, Muzicieni din România. Lexicon, vol.5, 2002

UCMR