Eduard TERENYI
- compozitor -
(n. 12.03.1935 Târgu Mureş)

     Studiile muzicale le-a început la Lic. de Muzică din Târgu-Mureş (1940-1952) cu Trószner József (teorie-solfegiu, armonie, compoziţie) şi Chilf Miklós (pian), continuându-le la Cons. Cluj (1952-1958) cu Major Ferenc (teorie-solfegiu), Jodál Gábor (armonie, compoziţie), Max Eisikovits (contrapunct), Demian Vilmos (orchestraţie), Lakatos István (istoria muzicii), Jagamas János (folclor), Nagy István (dirijor). A participat la cursurile de vară, INTERNATIONALE FERIENKURSE FÜR NEUE MUSIK, din Darmstadt (1974, 1978) cu Yannis Xenakis, Karlheinz Stockhausen, Wolfgang Rihm şi Brian Ferneyhough (compoziţie), Aloys Kontarsky (pian), Christoph Caskel (percuţie). Este doctor în muzicologie la Univ. de Muzică din Cluj-Napoca (1983), cu teza UNELE eLEMENTE DE TEORIE GENERALĂ ALE ARMONIEI CONTEMPORANE.
     
     Preparator (1960-1962), asistent (1962-1972), lector (1972-1978), conferenţiar (1978-1990) şi profesor (1990-1995) la Cons. Cluj. A susţinut conferinţe, referate, comunicări ştiinţifice în ţară şi peste hotare (Ungaria, Germania), emisiuni de radio şi televiziune. A publicat studii, articole, cronici muzicale în MUZICA, UTUNK, KORUNK (Cluj), IGAZ SZO (Târgu-Mureş), A HÉT, MÜVELÖDES, REVUE MUSICALE SUISSE (Berna) etc. A fost distins cu Premiul de compoziţie al Uniunii Compozitorilor (1974, 1978) şi Premiul Academiei Române (1980).

     MUZICĂ VOCAL-SIMFONICĂ:
     
     IN MEMORIAM JÓZSEF ATTILA, op. 2 (1967), cantată pentru voce şi orchestră, p.a. Cluj, 19 V 1967, Fil., Mircea Cristescu; CÂNTECE DE NUNTĂ/ NUNTĂ ARDELENEASCĂ (1959, rev. 1969), suită pentru cor mixt şi orchestră populară, versuri populare; CÂNTECE POPULARE MAGHIARE DIN LOPADEA (1962), suită pentru voce şi orchestră populară; CÂNTECE DE DRAGOSTE (1963), suită pentru soprană, tenor, cor mixt şi orchestră de cameră, versuri populare; TE SLĂVESC, PARTID IUBIT (1971), cantată pentru cor de copii, cor mixt şi orchestră, versuri de Bartalis János, p.a. Cluj, 1971, Corul Lic. de Muzică, Corul şi Orchestra Operei Române, Ion Iancu; NUNTA SOARELUI (1973), cantată pentru cor de femei şi orchestră, versuri populare de colindă; TE DEUM (1990), cor mixt şi orgă/orchestră; MISSA ÎN LA (1990), cor mixt şi orchestră; PARAFRAZE DE MISSĂ PE MELODII DIN SECOLUL VII, cor mixt, solo şi orchestră.
     
     
     MUZICĂ SIMFONICĂ:
     
     CONCERTINO (1958, rev. 1969), orchestră de cameră şi orgă electronică; PASĂREA MĂIASTRĂ, op. 3 (1965), variaţiuni simfonice, p.a. Cluj, 11 VI 1966, Fil., Emil Simon. Cluj, Litogr. Conservatorului, 1971; CONCERT PENTRU PIAN ŞI ORCHESTRĂ (1969, rev. 1989); CONCERTO PER ARS NOVA (1976), concert pentru 13 instrumentişti; CONCERTO DA CAMERA (1976), cvartet de coarde şi orchestră de cameră; SIMFONIA DE COARDE „IN MEMORIAM VALENTINI BAKFARK”, op. 14 (1978), p.a. Cluj, Târgu-Mureş, 14 VI 1978, Fil., Cluj. Litogr. 1980; idem, Bucureşti, Edit. Muzicală, 1982; CAPRICCIO PER DO MAGIORE (1977), orchestră de coarde; VIVALDIANA (1983), concert neo-baroc; RAPSODIA BAROCĂ; RAPSODII HÄNDELIENE; CREANGA DE AUR, concert neo-baroc; EMINESCIANA – PĂDUREA DE ARGINT, concert neo-baroc; POARTA SOARELUI, concert neo-baroc; FOCURILE TOAMNEI, concert neo-baroc; SPAŢIU ŞI LUMINĂ (1983), simfonie pentru orchestră mare; HOFGREFF-SYMPHONY (1989), MUNŢI/PĂDURI/VISE, orchestră mare; LEGENDA TRANSILVANIEI (1990); CONCERT PENTRU HARPĂ ŞI ORCHESTRĂ (1990); SIMFONIA BRÂNCUŞI; CONCERTOUL REGINEI MAB, concert neo-baroc.
     
     
     MUZICĂ DE CAMERĂ:
     
     SONATINA PENTRU VIOARĂ ŞI PIAN (1955, rev. 1965). Cluj, Litogr. Conservatorului, 1972 (ST-ECE 02181); JOC CU ŞASE SUNETE (1958), pian. Cluj, Litogr. Conservatorului, 1980; SONATA AFORISTICĂ „OMAGIU LUI BÉLA BARTÓK”, op. 1a (1961). Cluj, Litogr. Conservatorului, 1969; PRELUDIU NR. 1 PENTRU FLAUT SOLO, op. 1b (1962), omagiu lui Claude Debussy. Cluj, Litogr. Conservatorului, 1969; TREI PIESE PENTRU PIAN PREPARAT (1963); COMPOZIŢIE BACH, op. 4 (1968), orgă. Cluj, Litogr. Conservatorului, 1971; VARIAŢIUNI PE O TEMĂ DE MISTÓFALUSI KIS MIKLOS DIN SEC. VII, op. 6 (1970), orgă. Cluj, Litogr. Conservatorului, 1980; TERZINE DI DANTE (1972), cantată pentru bariton, trombon şi pian, versuri traduse de Eta Boeriu, p.a. Cluj, Ars Nova, Cornel Aăranu; CVARTET DE COARDE NR. 1, op. 8 (1974). Bucureşti, Edit. Muzicală, 1979 (ST-ECE 02181); SONATINA BURLESCĂ PENTRU VIOLONCEL ŞI PIAN, op. 11 (1974). Cluj, Litogr. Conservatorului, 1975; DANSURI GALANTE, op. 12 (1974), flaut, oboi, violoncel şi clavecin. Cluj, Litogr. Conservatorului, 1981; JOCURI PIANISTICE, op. 10 (1976), 20 de piese pentru pian. Cluj, Litogr. Conservatorului, 1975; CHACONNA, op. 15 (1979), variaţiuni pentru orgă pe o temă de Messiaen; SONATĂ PENTRU 2 PERCUŢIONIŞTI, op. 17 (1980); SONATA PENTRU VIOARĂ ŞI PIAN PE TEME BARTÓKIENE, op. 18 (1980). Cluj, Litogr. Conservatorului, 1980 (ST-ECE 02181); SWINGING SUITE/ TAHITI (1985), cvartet de percuţie; FOR FOUR (1986), cvartet de percuţie; PARADE (1988), cvartet de jazz, pian şi contrabas; STABAT MATER (1991), 2 voci feminine, orgă şi instrumente de percuţie; CELE ŞAPTE CUVINTE ALE LUI CHRISTOS (1991), soprană, bariton, orgă şi instrumente de percuţie; FIGURES (1993), clarinet şi instrumente de percuţie; WHITE TRAIECTORY (1994); IN SOLEMNNITATE CORPORE CHRISTI (1994), orgă; MESSIANESQUE (1994), orgă; DIE TROMPETEN DES GOTTES (1995), orgă şi trompetă; SKY-SKEEP (1995), instrumente de percuţie; MUSICA DESIGN I (1995), formaţie camerală; ÎN BUTICUL LUI DON QUIJOTE (1996), instrumente de percuţie; BERNSTEIN-VARIATIONS (1997), 2 piane şi instrumente de percuţie; OAZĂ ÎN DEŞERTUL NEBUN (1997), scene dramatice pentru soprană, clarinet şi pian.
     
     
     MUZICĂ CORALĂ:
     
     DOUĂ CORURI PENTRU VOCI DE FEMEI (1954, 1957, rev. 1968), versuri populare; DOUĂ CÂNTECE DE DRAGOSTE (1968), cor mixt, versuri populare (Cuprinde: SPUNE MÂNDRO, SPUNE; VINE DORUL PRIN GRĂDINĂ); CINCI CÂNTECE PENTRU PIONIERI (1964, rev. 1969), coruri pe 2-3 voci egale şi pian; TREI MADRIGALE (1972), cor mixt, versuri de József Attila, în româneşte de Ana Voileanu-Nicoară. Bucureşti, Edit. Muzicală, 1977; SUITĂ MICĂ PENTRU COR DE COPII ŞI JUCĂRII, versuri de Vöros Sandor; 50 CANOANE PE VOCI EGALE (1974); DOUĂ MADRIGALE (1974), cor mixt, versuri de Balassi Balint, în româneşte de Adrian Pop (Cuprinde: INVENTIO POETICA; VILLANELLA); VOYELLES-VOCALES (1974), cor mixt cu diferite instrumente ad libitum, versuri de Arthur Rimbaud; TREI CORURI (1974), cor de femei, versuri populare; CARMINA NAPOCENSIA (1977), cor mixt, texte în limba latină; SALUT PRIETENESC DE LA ADY ENDRE (1977), cor mixt/ de femei, versuri de Ady Endre. Cluj, Litogr. Conservatorului, 1977; GAGLIARDA (1980), cor mixt/ de femei, versuri de József Attila, traducere de Iosif Herţea. Cluj, Litogr. Conservatorului, 1980.
     
     
     MUZICĂ VOCALĂ:
     
     FLOARE ALBĂ (1959), cor pe 2 şi 3 voci egale, versuri populare maghiare, traduse de Cristina Bohaciu. Cluj, Litogr. Conservatorului, 1980; CANTATĂ LIRICĂ (1966, rev. 1968), ciclu de lieduri pentru voce şi flaut, versuri de Horváth Imre; IN MEMORIAM ADY, op. 5 nr. 1 (1969), bariton şi pian, versuri de Ady Endre; MEDALII, op. 5 nr. 2 (1969), ciclu de lieduri pentru voce şi pian, versuri de József Attila; TREI CÂNTECE (1973), soprană şi pian, versuri de József Attila. Cluj, Litogr. Conservatorului, 1980; MUZICĂ PE VERSURI DE ADY, op. 13 (1977), ciclu de 6 cântece pentru bariton şi pian, versuri de Ady Endre. Cluj, Litogr. Conservatorului, 1980; 4 CÂNTECE POPULARE DIN COMUNA SIC, op. 19 (1981), soprană şi pian, versuri populare. Cluj, Litogr. Conservatorului, 1981; ŞASE CÂNTECE CEANGĂIEŞTI, op. 19b (1981), soprană şi pian, versuri populare. Cluj, Litogr. Conservatorului, 1981; MICROPANTOMIMES, op. 20 (1981), mezzosoprană şi pian, versuri de Balla Zsófia. Cluj, Litogr. Conservatorului, 1982.
     
     
     MUZICOLOGIE:
     
     PROBLEMA POLIVALENŢEI ÎN ARMONIZAREA MODERNĂ, în: LUCR. MUZICOL., Cluj, nr. 1, 1965; TIPURI DE CADENŢE FINALE ÎN MUZICA CONTEMPORANĂ, în: LUCR. MUZICOL., Cluj, nr. 4, 1968; SUCCESIUNI ACORDICE SPECIFICE MUZICII MODERNE, în: LUCR. MUZICOL., Cluj, nr. 5, 1969; STRUCTURI DE STRATURI ACORDICE ÎN MUZICA CONTEMPORANĂ, în: LUCR. MUZICOL., Cluj, nr. 6, 1970; COMPOZITORI, LUCRĂRI, STILURI, în: SCRIERI MUZICOLOGICE/ ZENETUDOMÁNYI IRÁSOK, Cluj, 1977; ZENE MARAD-E A ZENE. ZENEI ESSÉK/ ESEURI MUZICALE. Bucureşti, 1978; LUMEA ARMONICĂ A SIMFONIEI DE CAMERĂ DE GEORGE ENESCU, în: LUCR. MUZICOL., Cluj, nr. 8-9, 1979; ARMONIA – FACTOR DETERMINANT AL EVOLUŢIEI CULTURII MUZICALE EUROPENE, în: LUCR. MUZICOL., Cluj, nr. 10-11, 1979; CONCEPTUL ARMONIC AL LUI SIGISMUND TODUŢĂ ÎN LUMINA MUZICII SALE CORALE, în: LUCR. MUZICOL., Cluj, nr. 14, 1979; CONTRIBUŢII LA TEORIA ARMONIEI MUZICII SECOLULUI AL XX-LEA, în: ZENETUDOMÁNYI IRÁSOK. Vol. 2. Bucureşti, Edit. Kriterion, 1981; PERIOADELE DE CREAŢIE ALE COMPOZITORULUI VERESS SÁNDOR. Budapestz, Zenemükiado Vallalat, 1982; GENERAŢIA 1927-1942 „FORRAS” A COMPOZITORILOR MAGHIARI DIN ROMÂNIA. Bucureşti, Edit. Kriterion, 1983; MODELUL ARMONIC CENTRAL ÎN SONATA NR. 3 PENTRU VIOARĂ ŞI PIAN DE GEORGE ENESCU, în: LUCR. MUZICOL., Cluj, nr. 17-18, 1985.
     B I B L I O G R A F I E:
     
     Benkö, András. ZONGORAMÜVEK, în: IGAZSÁG, Cluj-Napoca, 9 IV 1966; László, Ferenc. CSODAMADÁR, în: UTUNK, Cluj-Napoca, 14 VI 1966; Benkö, András. TERÉNYI EDE, în: MÜVELÖDÉS, Bucureşti, VII 1970; Cosma, Viorel. MUZICIENI ROMÂNI. Lexicon. Bucureşti, Edit. Muzicală, 1970; Geoldeş, Avram. SFÂRŞIT DE STAGIUNE LA FILARMONICĂ, în: CRIŞANA, Oradea, 5 VII 1972; Kozma, Mátyás. KOMPOZICIÓ ORGONÁRA, în: A HÉT, Bucureşti, 4 V 1973; Albrecht, Hermann. TOTALAUFGEBOT DER MUSIKER, în: DIE WOCHE, Sibiu, 10 X 1975; Teutsch, Karl. EMOTION UND INTELLEKT, în: LEONBERGER KREISZEITUNG, Leonberg, 6 IX 1977; Katona, Szabó István. AZ ÚJ ÉLET LEXIKONA 149, în: UJ ÉLET, Tg. Mureş, 1977; Benkö, András. IN MEMORIAM ADY, în: UTUNK, Cluj-Napoca, 6 I 1978; László, Ferenc. OLVASÓKÖNYV AZ UJ ZENÉRÖL, în: IGAZSÁG, Clu-Napoca, 17 XII 1978; INTERNATIONAL WHO'S WHO IN MUSIC AND MUSICIANS' DIRECTOY, IX-th edition. Cambridge, International Biographical Centre, 1978; Csire, Józesf. VALLOMÁSOS IRÁSOK A ZENÉRÖL, în: ELÖRE, Bucureşti, 5 I 1979; Vartolomei, Luminiţa. O ACŢIUNE CULTURALĂ DE ANVERGURĂ NAŢIONALĂ, în: CONTEMPORANUL, Bucureşti, 31 VIII 1979; „CÂNTAREA ROMÂNIEI” EDIŢIA A II-A. PREMIILE DE CREAŢIE MUZICALĂ ŞI LUCRĂRI DE MUZICOLOGIE, în: MUZICA, Bucureşti, 29, nr. 9 (324), IX 1979; Drăgulescu, Theodor. ORCHESTRA DE CAMERĂ DIN TÂRGU-MUREŞ, în: MUZICA, Bucureşti, nr. 10, X 1979; Popescu, Mihai. REPERTORIUL GENERAL AL CREAŢIEI MUZICALE ROMÂNEŞTI. Bucureşti, Edit. Muzicală, 1979 (Vol. 1), 1981 (Vol. 2); Căian, Ilie. PREMIILE ACADEMIEI RSR. CONVORBIRE CU COMPOZITORUL EDE TERÉNYI, în: FĂCLIA, Cluj-Napoca, 10 VIII 1980; PREMIILE ACADEMIEI R. S. ROMÂNIA PE ANII 977-1978, în: MUZICA, Bucureşti, 30, nr. 9 (336), IX 1980; Breuer, Janos. ZENEI KRONIKA, în: NÉPSZABADSAG, Budapesta, 19 V 1981; Sârbu, Cristina. CVARTETUL DE COARDE NR. 1 DE TERÉNYI EDE, în: MUZICA, Bucureşti, 33, nr. 5 (368), V 1983; Romeci, Anca. CRONICA DISCULUI. ARHIPELAGUL „VIVALDIANA”, în: SĂPTĂMÂNA, Bucureşti, nr. 14 (747), 5 IV 1985; Sârbu, Cristina. EDE TERÉNYI. PORTRAIT, în: MUZICA, Bucureşti, 35, nr. 9 (396), IX 1985; Elian, Edgar. DISC. EDE TERÉNYI: „VIVALDIANA” – „DANSURI GALANTE”, în: TRIB. ROM., Bucureşti, 15, nr. 320, 15 VII 1986; Barabás, Béla. BÖSÉGES ESZTENDÖ UTÁN. BESZÉLGETÉS TERÉNYI EDÉVEL, în: A HÉT, Bucureşti, 17, nr. 36, 4 IX 1986; Elian, Edgar. DISC. GRIGORE POP ŞI ANSAMBLUL DE PERCUŢIE DIN CLUJ-NAPOCA, în: TRIB. ROM., Bucureşti, 15, nr. 326, 1 X 1986; Cosma, Octavian Lazăr. UNIVERSUL MUZICII ROMÂNEŞTI. Bucureşti, Edit. Muzicală, 1995; Sava, Iosif şi Vartolomei, Luminiţa. MICĂ ENCICLO­PEDIE MUZICALĂ. Craiova, Edit. Aius, 1997; Coca, Gabriela. EDE TERÉNYI. RETRO­SPECTIVA A CINCI DECENII DE CREAŢIE, în: MUZICA, Bucureşti, nr. 3 şi 4, 1997; Coca, Gabriela. ANIVERSĂRI. EDE TERÉNYI, în: ACT. MUZ., Bucureşti, 11, nr. 242, 1 IV 2000.



     Viorel COSMA, Muzicieni din România. Lexicon


UCMR