Elena ZOTTOVICEANU
- muzicolog şi critic muzical -
(n. 08.04.1933 Chişinău, Rep. Moldova)

     Studiile muzicale le-a început la Institutul de Artă din Timişoara (1948-1949) cu Alma Cornea-Ionescu (pian), Liviu Rusu (istoria muzicii), Mircea Hoinic (teorie-solfegiu), continuându-le la Cons. Bucureşti (1950-1954) cu Florica Musicescu şi Cella Delavrancea (pian), Victor Iusceanu şi Radu Paladi (teorie-solfegiu), Florin Eftimescu (armonie), Zeno Vancea (contrapunct), Adriana Sachelarie, Zeno Vancea şi Radu Negreanu (istoria muzicii), Theodor Rogalski (orchestraţie), Sabin Drăgoi şi Emilia Comişel (folclor). A luat parte la cursurile seminarului de Studii Americane de la Salzburg (1979 şi 1992).
     Cercetător ştiinţific (1956-1969), cercetător ştiinţific principal (1969) şi şef de secţie la Istoria muzicii (1975-1982, 1984-1990) şi coordonator ştiinţific (1982-1984) la Institutul de Istoria Artei al Academiei Române din Bucureşti, director al Direcţiei Muzicale din Societatea Română de Radiodifuziune (1990-1994), consilier muzical la Direcţia Formaţiilor Muzicale a Societăţii Române de Radiodifuziune (din 1994). Membră a Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor (din 1965), a Uniunii Criticilor Muzicali (din 1985, din 1990 fiind şi vicepreşedinte) şi a Federaţiei Internaţionale a Jurnaliştilor (din 1992). A publicat numeroase studii, articole, cronici, interviuri, recenzii în STUDII ŞI CERCETĂRI DE ISTORIA ARTEI, REVUE ROUMAINE D'HISTOIRE DE L'ART, MUZICA, SYNTHESIS, STUDII DE MUZICOLOGIE, MELOS, ACTUALITATEA MUZICALĂ, SPECTACOLUL MUZICII, ROMÂNIA LITERARĂ, RADIO ROMÂNIA, CONTEM­PORANUL, ASTRA, ATENEU, LUCEAFĂRUL, SCÂNTEIA, CURENTUL, CURIERUL NAŢIONAL, ROMÂNA LIBERĂ. A realizat programe de sală, mape de disc, prefeţe, numeroase emisiuni de radio şi televiziune etc. A făcut parte din jurii la concursuri naţionale. A redactat materiale lexicografice despre muzica românească pentru diferite enciclopedii şi publicaţii din ţară (MICUL DICŢIONAR ENCICLOPEDIC, 1972; DICŢIONAR DE TERMENI MUZICALI, 1984) şi din străinătate: BEITRÄGE ZUR MUSIKWISSENSCHAFT (Berlin), RÉPERTOIRE INTERNATIONAL DE LITTÉRATURE MUSICALE (RILM ABSTRACTS, New York, 1969-1971), enciclopedia RIZZOLI (articole despre cântăreţi români), un istoric al teatrului liric românesc pentru Asociaţia pentru Istoria Spectacolului (AGIS). A susţinut comunicări şi conferinţe în ţară şi străinătate (Praga, Moscova, Negotin, Bydgoszcsz, Stockholm, Copenhaga, Strasbourg, Innsbruck, Belgrad). A întreprins călătorii de documentare şi a participat la diverse manifestări şi turnee artistice în străinătate (Praga, 1967 şi 1968; Germania, 1970; Iugoslavia, 1989 şi 1991; Spania, 1990 şi 1991; Franţa, 1972, 1982, 1991, 1992). A fost distinsă cu Premiul „Ciprian Porumbescu” al Academiei Române (1964), Premiul Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor (1971, 1998), Premiul „Bernier” al Academiei Franceze de Arte Frumoase - Institutul Franţei (1972).

     MUZICOLOGIE (volume): Voicana, Mircea şi colaboratorii. GEORGE ENESCU. Bucureşti, Edit. Muzicală, 1964 (capitolele O PERSONALITATE A GÂNDIRII ŞI A ARTEI şi BIBLIOGRAFIE); Voicana, Mircea şi colaboratorii. GEORGE ENESCU. MONOGRAFIE. 2 Vol. Bucureşti, Edit. Academiei, 1971 (capitolele ANII DE STUDII LA PARIS – 1895-1899. PREMIERA OPEREI OEDIP – 1934-1936).
     
     MUZICOLOGIE (studii): PRIMA SIMFONIE ROMÂNEASCĂ, în: SCIA, Bucureşti, nr. 2, 1958; INSPIRAŢIA FOLCLORICĂ, TRĂSĂTURĂ ESENŢIALĂ A CREAŢIEI ROMÂNEŞTI PENTRU PIAN, în: SCIA, Bucureşti, nr. 2, 1959; GEORGE STEPHĂNESCU PROFESOR DE CÂNT, în: SCIA, Bucureşti, nr. 1, 1962; PRIVIRE ASUPRA NOILOR CREAŢII ROMÂNEŞTI PENTRU PIAN, în: SCIA, Bucureşti, nr. 1, 1963; DATE NOI DESPRE ANII DE STUDII AI LUI GEORGE ENESCU LA PARIS, în: SCIA, Bucureşti, nr. 2, 1964; SOURCES COMMUNES D'INSPIRATION POÉTIQUES CHEZ GEORGES ENESCO ET HENRI DUPARC, în: REVUE ROUMAINE D'HISTOIRE DE L'ART, Bucureşti, nr. 1, 1966; NICOLAE IORGA DESPRE MUZICA ROMÂNEASCĂ, în: SCIA, Bucureşti, nr. 2, 1966; DOUĂ DECENII DE TEATRU LIRIC ROMÂNESC PE SCENELE BUCUREŞTENE, în: SCIA, Bucureşti, nr. 1, 1968; LA PREMIÈRE À PARIS DE L'OPÉRA OEDIPE DE GEORGES ENESCO, în: REVUE ROUMAINE D'HISTOIRE DE L'ART, Bucureşti, nr. 7, 1970; ISTORIA POPORULUI ROMÂN. Compendiu sub îngrijirea Acad. A. Oţetea. Bucureşti, Edit. Ştiinţifică, 1970 (capitolul despre muzică în epoca modernă); MOMENTE DIN BIOGRAFIA UNEI CAPODOPERE, în: STUD. MUZICOL., Bucureşti, nr. 9, 1973; CULTURA ÎN ROMÂNIA AZI. Bucureşti, Edit. Academiei, 1974 (capitolul MUZICA); NOUVELLES DONNÉES SUR GIOVANNI BATTISTA MOSTO ET SES RELATIONS AVEC LA TRANSYLVANIE, în: MUSICA ANTIQUA EUROPAE ORIENTALIS, Bydgoszcz, IV, 1975; GIOVANNI BATTISTA MOSTO UN COMPOSITEUR ITALIEN À ALBA IULIA AU XVIE SIÈCLE (studiu şi catalog), în: REVUE ROUMAINE D'HISTOIRE DE L'ART, Bucureşti, nr. 13, 1976; CONCORDANCES ESTHÉTIQUES AUX ENVIRONS DE 1900. À PROPOS DE LA MONODIE ENESCIENNE, în: ENESCIANA I, Bucureşti, Edit. Academiei, 1976; UN PSEUDONIM ŞI O PROBLEMĂ NEREZOLVATĂ, în: SCIA, Bucureşti, nr. 23, 1976; RĂZBOIUL PENTRU INDEPENDENŢĂ ŞI CREAŢIA VOCALĂ ŞI INSTRUMENTALĂ a sECOLULUI AL XIX-LEA, în: ARTA ŞI LITERATURA ÎN SLUJBA INDEPENDENŢEI NAŢIONALE, 1877. Bucureşti, Edit. Academiei, 1977; DIE MIT DEM ZEREMONIELL DES FÜRSTENHOFES UND DEM ÖFFENTLICHEN LEBEN DER STÄDTE VERBUNDENEN MUSIKPRATIKEN, IHRE WIEDERSPIEGELUNGE IN DEN RUMÄNISCHEN CHRONIKEN, în: MUSICA ANTIQUA EUROPAE ORIENTALIS, Bydgoszcz, V, 1978; idem, în: SCIA, Bucureşti, 1978; „PROFUZIUNE ŞI FUZIUNE" ÎN CULTURA MUZICALĂ ROMÂNEASCĂ, în: SYNTHESIS, Bucureşti, nr. 4, 1979; PRACTICI MUZICALE ÎN CEREMONIALUL DOMNESC ŞI ÎN VIAŢA PUBLICĂ A ORAŞELOR, OGLINDITE ÎN CRONICILE ROMÂNEŞTI, în: SCIA, Bucureşti, nr. 26, 1979; CORUL ÎN CREAŢIA LUI GEORGE ENESCU, în: STEVEN MOKRANIAC, Negotin, 1980; CONTRIBUŢII LA CUNOAŞTEREA ISTORIOGRAFIEI MUZICALE ROMÂNEŞTI INTERBELICE (M. GR. POSLUŞNICU, C. BOBULESCU, G. ONCIUL), în: SCIA, Bucureşti, nr. 28, 1981; UNE CORRESPONDANCE INÉDITE ET QUELQUES ÉPISODES CONCERNANT LA PREMIÈRE DE L'OPÉRA OEDIPE DE G. ENESCO, în: REVUE ROUMAINE D'HISTOIRE DE L'ART, Bucureşti, nr. 29, 1983; MOMENTE DIN BIOGRAFIA UNEI CAPODOPERE, în: STUD. MUZICOL., Bucureşti, nr. 16, 1983; MUSIK UND SOZIALES LEBEN IN BRAŞOV WÄHREND DES 18. JAHRHUNDERT, în: MUSICA ANTIQUA EUROPAE ORIENTALIS, Bydgoszcz, 1985; idem, în: ARTA ROMÂNEASCĂ ÎN „SECOLUL LUMINILOR”. Bucureşti, 1984; PRATIQUES MUSICALES DANS IES ANCIENNES CHRONIQUES ROUMAINES (XVIE - XVIIIE SIÈCLES), în: REVUE ROUMAINE D'HISTOIRE DE L'ART, Bucureşti, nr. 24, 1987; MUZICA ÎN CRONICILE MEDIEVALE ROMÂNEŞTI DIN SECOLELE 16-18, în: SCIA, Bucureşti, 1987; MUZICĂ ŞI MOMENTE DE ISTORIE ÎN TRANSILVANIA SECOLULUI AL XVII-LEA, în: MUZICA, Bucureşti, nr. 1, 1990; IDEAS ABOUT MUSIC IN OLD ROMANIAN WRITINGS, în: MUSICA ANTIQUA EUROPAE ORIENTALIS, Bydgoszcz, 1990; MIHAIL JORA, DIRECTOR DE RADIO, în: MIHAIL JORA. STUDII ŞI DOCUMENTE. Vol. 1. Bucureşti, Edit. Muzicală, 1995; LAMENTATIONS AND BUHAI CUSTOMS IN ROMANIAN HISTORICAL DOCUMENTATION, în: HISTORICAL STUDIES ON FOLK- AND TRADITIONAL MUSIC, Innsbruck, 2000.
     
     Critic muzical de certă pregătire profesională, istoriograf pasionat al vechii muzici româneşti (Evul Mediu), El. Z. s-a impus în muzicologia contemporană prin subtile şi pertinente investigaţii în biografia şi creaţia lui George Enescu, unde a dat la iveală câteva eseuri fundamentale. Epoca de studii la Paris a autorului Rapsodiilor române, legăturile muzicianului cu colegii francezi, dar mai ales procesul de elaborare a capodoperei Oedipe (surprins în monografia George Enescu a colectivului de cercetători ai Institutului de Istoria Artei al Academiei Române) reprezintă contribuţii esenţiale ale muzicologului El. Z. la cunoaşterea genialului nostru artist. Bună cunoscătoare a documentelor de arhivă naţională, El. Z. a semnalat prezenţa pe meleagurile noastre (în Transilvania) a unor compozitori din perioada Renaşterii, ca şi unele documente inedite din vremea Războiului de Independenţă (1877), obiceiuri şi practici ale ce­remonialului de curte din secolele XVII-XVIII, contribuind la cristalizarea procesului de închegare a unei istorii documentate a muzicii româneşti. El. Z. este şi un comentator exigent al vieţii muzicale cotidiene, un critic sever al mişcării spirituale cuprinse în paginile compozitorilor actuali (cronicile publicate în revista România Literară reprezintă cel mai edificator exemplu), un om de cultură intelectuală de o modestie particulară, un adevărat critic muzical de idei susţinute printr-un stil literar elevat, atrăgător, convingător. Risipite în diverse publicaţii de specialitate, materialele El. Z. merită să fie adunate şi publicate în mai multe volume, spre a confirma un muzicolog de autentică vocaţie profesională.
     B I B L I O G R A F I E:
     
     Cosma, Viorel. MUZICIENI ROMÂNI. Lexicon. Bucureşti, Edit. Muzicală, 1970; Voicana, Mircea şi Jalobeanu, Anca. CRONICA VIEŢII ŞTIINŢIFICE, în: SCIA, Bucureşti, nr. 1, 1971; Manoliu, George. MONOGRAFIA „GEORGE ENESCU”, în: CONTEMPORANUL, Bucureşti, nr. 3, 1972; Stan, Radu. MONUMENT LUI ENESCU, în: ROM. LIT., Bucureşti, nr. 8, 1972; Katona, Szabo Istvan. AZ ÚJ ÉLET LEXIKONA, în: ÚJ ÉLET, Bucureşti, 1972; Caranica-Fulea, Mihaela. MONOGRAFIA ENESCU, în: TRIBUNA, Cluj, 1972; Mercier, Philippe. UN OUVRAGE ESSENTIEL, în: REVUE DES ARCHÉOLOGUES ET HISTORIENS D'ART DE LOUVAIN, 1974; Somville, Pierre. [ENESCIANA I. Recenzie], în: REVUE PHILOSOPHIQUE, Paris, 1976; Cosma, Viorel. CERCETAREA ENESCIANĂ , în: CRONICA, Iaşi, nr. 8 şi 10, 1978; Ieronim, Ioana. SCIA, în: MUZICA, 1983; Sava, Iosif. PETE ALBE ÎN ISTORIE, în: CONTEMPORANUL, 1989; Avakian, Dumitru. SUB SEMNUL TONIFIANT AL CLASICISMULUI, în: CURENTUL, Bucureşti, 1992; Mincu, Mioara şi Mironescu, Elena. DICŢIONAR MONDOFEMINA. FEMEI ROMÂNE. Vol. 2. Bucureşti, Edit. Alcor, 1995; Sava, Iosif. MUZICIENII LUI MARCONI. Bucureşti, Edit. Scripta, 1995; Cosma, Octavian Lazăr. UNIVERSUL MUZICII ROMÂNEŞTI. 1920-1995. Bucureşti, Edit. Muzicală, 1995; WHO'S WHO IN MUSIC. Ed. XIV. Cambridge, 1997; Cosma, Octavian Lazăr. SIMFONICELE RADIODIFUZIUNII ROMÂNE. Bucureşti, 1999; Brumaru, Ada. PERMANENŢE, în: ROM. LIT., Bucureşti, nr. 40, 2005; Firca, Clemansa Liliana. ENESCU (CÂT DE SAU TOT MAI) ÎNŢELES?, în: DILEMA VECHE, Bucureşti, nr. 91, 2005



     Viorel COSMA, Muzicieni din România. Lexicon, vol.9, 2006

UCMR