Aurel STROE
- compozitor, profesor şi muzicolog -
(n. 05.05.1932 Bucureşti – m. 03.10.2008)

     Studiile muzicale le-a început la Şcoala de Educaţie Muzicală MANYA BOTEZ din Bucureşti (1939), continuându-le în particular la Bucureşti (1943-1951) cu Maria Fotino (pian) şi Marţian Negrea (armonie, teorie-solfegiu, contrapunct, fugă) şi la Cons. Bucureşti (1951-1956) cu Ioan D. Chirescu (teorie-solfegiu), Marţian Negrea şi Ion Dumitrescu (armonie), Nicolae Buicliu (contrapunct), Mihail Andricu (compoziţie), Theodor Rogalski (orchestraţie), George Breazul şi Adriana Sachelarie (istoria muzicii), Tiberiu Alexandru, Emilia Comişel şi Nicolae Parocescu (folclor), Silvia Căpăţână şi Ovidiu Drimba (pian). A urmat INTERNAZIONALE FERIENKURSE FÜR NEUE MUSIK din Darmstadt (1966, 1967, 1968, 1969) cu Mauricio Kagel, Herbert Brün, György Ligeti, Karlheinz Stockhausen. A beneficiat de Bursa DAAD în Berlinul Occidental (1972).
     
     Asistent (1962-1968), lector (1968-1973), conferenţiar (1973-1985) şi profesor (1993) la cursurile de orchestraţie şi compoziţie la Cons. Bucureşti, profesor asociat la Universitatea Illinois din SUA (1985-1986) la cursul Sisteme de acordaj şi compoziţie muzicală (morfogenetică), a susţinut cursuri de vară la Darmstadt (1986, 1988, 1990, 1994) şi la Buşteni (1992). A publicat studii, eseuri, articole, interviuri în: MUZICA, SECOLUL 20, CONTEMPORANUL, ROMÂNIA LITERARĂ, TRIBUNA (Cluj), SCÂNTEIA, AMFITEATRU, TOMIS (Constanţa) etc. A susţinut conferinţe, prelegeri, referate, comunicări ştiinţifice în ţară şi peste hotare (Franţa, Austria, Germania), emisiuni de radio şi televiziune. A susţinut cursuri de compoziţie la Şcoala Normală a Universităţii din Strasbourg (1972) şi cursuri de măiestrie muzicală la VACANŢELE MUZICALE de la Piatra Neamţ (1982). A completat şi orchestrat opera DE LA MATEI CETIRE de Ion Nonna Otescu (premiera la Opera Română din Cluj, 25 XII 1966). A fost distins cu Ordinul MERITUL CULTURAL cls. IV (1969), cu Premiul Academiei Române (1974), cu titlul de CHEVALIER DES ARTS ET DES LETTRES DE LA RÉPUBLIQUE FRANÇAISE (1991), cu Marele Premiu al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor (1998), cu Premiul internaţional HERDER din Viena (2002).

     MUZICĂ DE TEATRU: MUZICĂ PENTRU „OEDIP LA COLONOS” (1963), muzică de scenă la piesa lui Sofocle, prem. Bucureşti, 16 VI 1964, versiune de concert. Mainz, Edit. B. Schott's Söhne, 1969 (ECD 1207); RITUELLE HANDLUNG OHNE GEGENSTAND (1967), muzică pentru grup de dansatoare. Mainz, Edit. B. Schott's Söhne, 1971; ASTA NU VA PRIMI PREMIUL NOBEL/ ÇA N'AURA PAS LE PRIX NOBEL (1969), operă în 3 părţi, libretul de Paul Sterian, prem. Kassel, 29 XI 1971, Staatstheater, Gerald Severin/ Hans-Joachim Reuter. Mainz, B. Schott's Söhne Verlag, 1971; „PACEA” LUI ARISTOFAN (1973), operă în 3 acte, prem. Cluj, 1982, Fil. (Actul I). Paris, Edit. Salabert, 1973; TRILOGIA CETĂŢII ÎNCHISE (1973-1988), libretul după Eschil: AGAMEMNON/ ORESTIA I (1973), p.a. Bucureşti, 1 III 1983, Orchestra Radio, Ludovic Bács; ST-ECE 02453); CHOEFORELE/ ORESTIA II (1983), p.a. Bucureşti, 14 XI 1978, Orchestra Radio, Ludovic Bács; prem. Avignon/Franţa, 18 VII 1979, Orchestra Festivalului, Boris de Vinogradov; p.a. Bucureşti, 1 III 1983, Orchestra Radio, Ludovic Bács. Bucureşti, Edit. Muzicală, 1984; EUMENIDELE/ ORESTIA III (1988), p.a. Bucureşti, 2 VII 1990, grupul vocal „Timişoara”, Remus Georgescu; prem. Roma, 1991, Orchestra şi soliştii Festivalului de la Villa Medicis; CONCILIUL MONDIAL (1987), operă de cameră în 2 acte după scrierile lui Vladimir Soloviev, prem. Mannheim, 1988, Şcoala Pedagogică (FREIE HOCHSCHULE FÜR WALDORF-PEDAGOGIK); COPILUL ŞI DIAVOLUL (1989), operă pe texte de Maria Ţvetaeva (5 scene).
     
     MUZICĂ VOCAL-SIMFONICĂ: CANTATA FESTIVĂ (1957), cor mixt şi orchestră, versuri de Pablo Neruda, p.a. Bucureşti, 2 I 1961, Fil., Dinu Niculescu; CHIPUL PĂCII (1959), cantată de cameră pentru mezzosoprană, cor mixt şi orchestră mică, versuri de Paul Eluard, traducere de Virgil Teodorescu. Bucureşti, Edit. Muzicală, 1973; ŢĂRII MELE (1959), cantată pentru cor mixt şi orchestră, versuri de Victor Tulbure; MONUMENTUM I (1961), poem pentru cor bărbătesc şi orchestră, versuri de Nichita Stănescu, p.a. Timişoara, 1962, Fil., Nicolae Boboc. Bucureşti, Edit. Muzicală, 1966; idem, Paris, Edit. Salabert; NUMAI PRIN TIMP TIMPUL POATE FI CUCERIT/ ONLY TROUGH TIME, TIME IS CONQUERED (1965), poem pentru bariton, orgă, 4 tromboni şi gonguri, versuri de T. S. Eliot, p.a. Bucureşti, IV 1970, Orch. Radio, Emanuel Elenescu. Paris. Edit. Salabert, 1971; MISSA PUERORUM (1983), cor de copii, orgă şi 8 instrumente.
     
     MUZICĂ SIMFONICĂ: CONCERT PENTRU ORCHESTRĂ DE COARDE (1950, rev. 1956), p.a. Bucureşti, 22 XII 1957, Orch. Cinematografiei, Edgar Cosma. Bucureşti, Edit. Muzicală, 1970; SCHERZO SIMFONIC (1951); SIMFONIA PENTRU ORCHESTRĂ MARE (1954); UVERTURA BURLESCĂ (1961). Bucureşti, Edit. Muzicală, 1962 (ECD 1036); ARCADE (1962), 22 formaţii instrumentale. Bucureşti, Edit. Muzicală, 1965, p.a. Bucureşti, 16 VI 1964, Orch. Cinematografiei, Constantin Bugeanu (ECE 0159). Paris, Edit. Salabert; MUZICĂ DE CONCERT PENTRU PIAN, ALĂMURI ŞI PERCUŢIE (1965), p.a. Cluj, 2 IV 1966, Fil., Paul Popescu. Bucureşti, Edit. Muzicală, 1968; idem, Paris, Edit. Salabert, 1971 (ECD 1207); LAUDE I (1966), 28 instrumente de coarde, p.a. Bucureşti, 26 V 1966, Orch. de Studio Radio, Liviu Ionescu. Paris, Edit. Salabert, 1971; CANTO I (1967), 12 formaţii instrumentale. Paris, Edit. Salabert, 1972 (înregistrare radio/ bandă): LAUDE II (1968), 12 formaţii instrumentale. Paris, Edit. Salabert, 1972; CANTO II (1971), 12 formaţii instrumentale, p.a. Royan/Franţa, 1972, Orch. du Conservatoire, Alain Louvain. Paris, Edit. Salabert, 1972 (ECD 1207); SIMFONIA (1973); CONCERTUL PENTRU CLARINET ŞI ORCHESTRĂ (1975), p.a. Bucureşti, 11 VI 1976, Fil., Mircea Cristescu. Bucureşti, Edit. Muzicală, 1978 (ECD 1207); ACCORDS ET COMPTINES (1988), orchestră, p.a. Bucureşti, 1 X 1992, Fil., Cristian Mandeal; CONCERTUL PENTRU VIOARĂ ŞI ORCHESTRĂ „CAPRICCI ŞI RAGAS” (1990); CONCERTUL PENTRU SAXOFON ŞI ORCHESTRĂ „PRAIRIE, PRIÈRE”, p.a. Bucureşti, V 1994, Orch. Radio; CIACCONA CON ALCUNE LICENZE (1995); SIMFONIA CONCERTANTĂ PENTRU PERCUŢIE ŞI ORCHESTRĂ MARE (1996), p.a. Bucureşti, V 1996, Orch. Radio; PRELUDII LIRICE (1999), 9 preludii pentru orchestră; MANDALA CU O POLIFONIE DE ANTONIO LOTTI (2000), grup vocal şi orchestră cu 6 blockflöte, p.a. Bucureşti, 25 V 2001, Orch. Radio, Cristian Brâncuşi; CONCERT PENTRU ACORDEON ŞI ORCHESTRĂ (2001), p.a. Strasbourg, IX 2001, Ansamblul 𔄮e 2m”, Franck Ollu.
     
     MUZICĂ DE CAMERĂ: COLINDE PENTRU PIAN (1947), 8 piese; BALADĂ PENTRU PIAN (1948); TRIO PENTRU OBOI, CLARINET ŞI FAGOT (1953); SONATA PENTRU PIAN (1955). Bucureşti, Edit. Muzicală, 1963; idem, Paris, Edit. Salabert, 1971; FRAGMENT D'UN PROCESSUS SONORE/ FRAGMENT DINTR-UN PROCES SONOR (1969), 2 piane, flaut şi percuţie. Paris, Edit. Salabert, 1971; RÊVER C'EST DÉSENGRENER LES TEMPS SUPERPOSÉS/ ÎN VIS DESFACEM TIMPURILE SUPRAPUSE (1970), clarinet, violoncel şi pian. Paris, Edit. Salabert, 1971; CVARTETUL DE COARDE ÎN LA MAJOR (1972). Paris, Edit. Salabert, 1976; IL GIARDINO DELLE STRUTTURE I/ GRĂDINA STRUCTURILOR I (1974), trombon şi sunete electronice (bandă magnetică); idem, versiunea pentru bariton, trombon, vioară, violă, violoncel, clavecin şi bandă, Paris, Edit. Salabert, 1976; 10 PIESE PASTORALE PENTRU ORGĂ ŞI CLAVECIN/ PE DRUMUL CĂTRE FOCURILE CEREŞTI (1979), violă solo; LES FILLES DU SOLEIL/ FIICELE SOARELUI (1979), chitară solo; SONATA NR. 2 PENTRU PIAN (1983); ANAMORFOZE CANONICE (1984), cvintet şi bandă magnetică; SONATA NR. 3 PENTRU PIAN (1992); MOZART SOUND INTROSPECTION (1994), trio pentru coarde; HUMORESKE MIT ZWEI DURCHBLICKEN ZUM SEEREN (2002), ansamblu cameral.
     
     MUZICĂ CORALĂ: VINE TRENUL (1961), cor mixt, versuri de Jean Fotti, în: MUZICA, Bucureşti, 12, nr. 2, 1962; CÂNTEC SIMPLU (1962), cor mixt, versuri de Maria Banuş (EXA 3226).
     
     MUZICĂ VOCALĂ: CINCI CÂNTECE PENTRU SOPRANĂ ŞI PIAN (1949), versuri de Tudor Arghezi (Cuprinde: COLIND; MOŞTENIRE; FĂCĂTURĂ; DOI COPII S-AU DUS; ÎN PERDEA); CINCI LIEDURI PE VERSURI DE CLÉMENT MAROT (1949), voce şi pian; DOUĂ CÂNTECE PE VERSURI DE ION PILLAT (1953), voce şi pian; DOUĂ ROMANŢE PENTRU MEZZOSOPRANĂ ŞI PIAN (1954), versuri de Mihai Eminescu (Cuprinde: ŞI DACĂ...; LA STEAUA), în: CÂNTECE PE VERSURI DE MIHAI EMINESCU. Bucureşti, Edit. Muzicală, 1964; MONUMENTUM II (1984), mezzosoprană, percuţie şi contrabas, versuri din Psalmi; PATRU LIEDURI (1987), soprană, saxofon şi percuţie, versuri de Christian Morgenstern.
     
     MUZICĂ ELECTRONICĂ: MIDI LE JUSTE (1970), realizată în Studiourile Radio din Bucureşti. Paris, Edit. Salabert, 1972.
     
     MUZICOLOGIE: MUZICA CU PROGRAM ÎN CREAŢIA ROMÂNEASCĂ, în: TRIBUNA, Cluj, 24 I 1959; MIJLOACE DE EXPRESIE SPECIFICE MUZICII PROGRAMATICE ŞI CU TEXT, în: MUZICA, Bucureşti, 9, nr. 3, 1959; MODURILE ÎMPROSPĂTEAZĂ MELODIA, în: MUZICA, Bucureşti, 9, nr. 6, 1959; FORME SIMPLE ALE GENULUI VOCAL (în colaborare cu Adrian Raţiu), în: MUZICA, Bucureşti, 10, nr. 4, 1960; ASPECTE ÎNNOITOARE ALE STRUCTURII MUZICALE ÎN OPERA LUI DEBUSSY, în: MUZICA, Bucureşti, 12, nr. 9, 1962 (în colaborare cu Adrian Raţiu); ASPECTE ALE RELAŢIEI ÎNTRE CARACTERUL UNIVERSAL ŞI NAŢIONAL ÎN MUZICĂ. GÂNDURI DESPRE TRADIŢIE, în: MUZICA, Bucureşti, 16, nr. 5, 1966; COMPOZIŢII ŞI CLASE DE COMPOZIŢII MUZICALE, în: MUZICA, Bucureşti, 20, nr. 4, nr. 6 şi nr. 11, 1970 şi nr. 6, 1971; GLOSE LA „BAGATELELE” OP. 6 DE BÉLA BARTÓK. DIALOG, în: BÉLA BARTÓK ŞI MUZICA ROMÂNEASCĂ. Bucureşti, Edit. Muzicală, 1976 (ediţie critică de Francisc László); EURISTICA SONORĂ, în: ROMÂNIA LITERARĂ, Bucureşti, 1, ne. 9, 2 III 1978; DÉTERMINATION DU RYTHME DE LA PIÈSE „LAUDE” (în colaborare cu Ştefan Niculescu), în: REVUE ROUMAINE, Bucureşti, 35, nr. 2, 1981; ORESTIA – O RAPORTARE ESENŢIALĂ, în: SECOLUL 20, Bucureşti, nr. 6-7 (270-271), 1983; FAŢA ASCUNSĂ A CHOEFORELOR, în: SECOLUL 20, Bucureşti, nr. 8, 1983; MUSIQUES MORPHOGÉNÉTIQUE. UN ABORD CATASTROPHICO-THERMODYNAMIQUE SUR LA COMPOSITION MUSICALE (în colaborare), în: MUZICA, Bucureşti, 37, nr. 1, 1987; ORESTIA ÎN TIMP ŞI PESTE TIMP, în: Ada Brumaru. GRĂDINA SUNETELOR – ESEURI DESPRE MUZICĂ. Bucureşti, Edit. Muzicală, 1991; BIFURCATIONS CHEZ GESUALDO, în: QUADRIVIUM. MUSIQUES ET SCIENCE. Paris, La Villette, Edit. IPMC, 1992; Ruxandra Arzoiu. ÎN UNIVERSUL SIMFONIILOR LUI GUSTAV MAHLER. DIALOGURI CU COMPOZITORUL AUREL STROE. Bucureşti, Edit. Muzicală, 2003.
     
     FILMOGRAFIE: AUREL STROE (film realizat de Bernard Cavanna), prem. Paris, 2002, Festivalul de Muzică Contemporană „PRÉSENCES”.
     
     Aurel STROE a studiat compoziţia cu Mihail Andricu la actuala Universitate Naţională de Muzică din Bucureşti, unde a predat teoria instrumentelor-orchestraţie (1962-1975), şi compoziţie (1975-1985). A frecventat "Cursurile internaţionale de vară" de la Darmstadt. În 1968 vizitează mai multe universităţi din SUA; contact cu compoziţia asistată de calculator şi producerea sunetelor sintetice. În 1969 este invitat să lucreze la studioul electronic Holstebro (Danemarca). Bursă de creaţie la Berlin oferită de DAAD (1972-73) . În tot acest timp, compoziţiile sale au fost cântate la Festivalurile de la Royan, Varşovia, Berlin, Roma, Paris. În 1979, a doua parte a Trilogiei Orestia a fost montată în premieră la Festivalul din Avignon. În 1985 se va stabili în Germania, la Mannheim. Lucrările sale din această perioadă sunt cântate în primă audiţie la Paris, Roma, Wiesbaden, Mannheim, Darmstadt. Ele reflectă preocupările sale asupra compoziţiei cu mai multe sisteme de acordaj şi asupra muzicii morfogenetice. Din 1993 a predat din nou la Universitatea de Muzică bucureşteană, iar în fiecare vară (începând cu 1992) a ţinut cursuri de compoziţie la Buşteni. Este autorul a numeroase studii muzicologice aparute în România şi Franţa. Compoziţiile sale sunt publicate de "Salabert' şi "Editura Muzicală' ; CD-uri cu muzica sa au apărut la ADDA, Olympia şi Docor. În 2002 i s-a decernat Premiul Gottfried von Herder la Universitatea din Viena. Creaţia sa cuprinde lucrări pentru orchestră (o selecţie - "Arcades", "Canto" I şi II, "Ciaccona con alcune licenze"” ), concertante ("Capricci et Ragas", "Prairie, Prières"), vocal-orchestrale, lucrări scenice ("Trilogia cetăţii închise – o nouă Orestie : I. Agamemnon – Moartea în cetatea închisă ; II. Coeforele ; III. Eumenidele – o cetate deschisă" s.a.), piese camerale (cvartetul Mozart - Sound - Introspection; Il giardino delle strutture pentru 2 percuţionişti; Rêver, c'est désengrener les temps superposés, pentru clarinet, violoncel şi clavecin – s.a.).
     
     Dintre marii compozitori contemporani români, Aurel Stroe rămâne unul dintre cei mai interesanţi, dar şi cel mai complex creator, fiindcă a făcut din muzică ştiinţă şi viceversa, atingând performanţe de nivel mondial din această sinteză pe cât de originală, pe atât de surprinzătoare. Deşi se pare că A. S. a ocolit cu premeditare – în perioada de maturitate – formele mici vocale (a semnat câteva lieduri pe versui de Arghezi, Pillat şi Eminescu în anii 1949-1953, precum şi câteva coruri în anii 1961-1962, spre a reveni abia după aproape două decenii, cu două lucrări pe versuri biblice şi de Christian Morgenstern), totuşi majoritatea operelor sale de rezistenţă (cum ar fi ORESTIILE, CONCILIUL MONDIAL, COPILUL ŞI DIAVOLUL) explorează vocea umană de o manieră revoluţionară în teatrul muzical contemporan. Chiar şi în lucrările vocal-simfonice (MONUMENTUM I, poemul NUMAI PRIN TIMP TIMPUL POATE FI CUCERIT, MISSA PUERORUM), compozitorul îşi continuă investigaţiile de valorificare inedită a potenţialului uman în arta vocală actuală. Dacă, adeseori, A. S. a înlocuit vocea cu instrumentul (rolurile corifeului şi paznicului din opera CHOEFORELE, de pildă, l-a înlocuit cu un trombon solist, iar corul choeforelor transformă strigătele în sunete instrumentale, spre a „purifica” treptat zgomotele vocale în pasaje orchestrale), autorul nu a urmărit doar un simplu efect de spectacol, aşa cum –ar putea crede la prima vedere, ci prin înlocuirea „vehiculului” uman cu cel instrumental s-a realizat o trecere subtilă de la sunetele armonice, non-temperate, la cele 12 sunete temperate ale gamei moderne, ale sistemului tonal. „Într-o primă etapă creatoare – ne scria A. S. – structuri fundamentale ale gândirii sunt întruchipate în sonorităţi despuiate – în mod voit lipsite de dramaturgie sau retorică sonoră – astfel încât ascultătorul să poată simţi nemijlocit emoţia confruntării cu desfăşurarea în timp a acestor structuri. Exemplu, DÉMARCHE MUSICALE. Începând din 1964 am folosit şi computerul în calcularea unor construcţii sonore mai complicate aparţinând acestui ciclu. Într-o etapă mai recentă (ARISTOPHAN, LE JARDIN DES STRUCTURES), plecând de la asimilarea experienţelor anterioare, intră în joc un mare grad de libertate a deciziilor componistice în ordonarea temporală a materialului sonor.” A urmat apoi etapa ARCADELOR, LAUDELOR şi CANTO-urilor, unde se simte o preocupare de simplificare a sistemelor sonore, de apeluri la surse folclorice extraeuropene (indiene, chinezeşti, japoneze, ebraice), dar şi la colinde româneşti, melodii bizantine, cântări gregoriene, încercând o fuzionare a materialelor sonore. O etapă finală, dar de largă viziune componistică în timp, în perspectiva formalizării muzicii pe baza „mobilelor”, a cataloagelor de microstructuri diverse, spre acea morfogeneză de majoră tensiune interioară, cu momente perturbante, surprinzătoare, se regăseşte treptat, de la CONCERTUL PENTRU CLARINET ŞI ORCHESTRĂ spre CONCERTELE PENTRU VIOARĂ, SAXOFON Sau ACORDEON ŞI ORCHESTRĂ. A. S. trece de la personalizarea unor straturi sonore către un singur timbru (instrument), propunând un tip nou de gen concertant. Cert rămâne faptul că pentru acest creator FIECARE partitură încearcă o nouă formulă, soluţie tehnică, idee estetică, fără a se îndepărta însă de unitatea sa de concepţie creatoare care îi dă unitate şi originalitate inconfundabilă.
     B I B L I O G R A F I E:
     
     A) ARTICOLE LEXICOGRAFICE: Cosma, Viorel. MUZICIENI ROMÂNI. Lexicon. Bucureşti, Edit. Muzicală, 1970; Cosma, Viorel. AUREL STROE, în: M.G.G., Kassel, Bärenreiter Verlag, 1974; Kay, Ernest. INTERNATIONAL WHO'S WHO IN MUSIC AND MUSICIANS DIRECTORY. Seventh Edition. Cambridge, 1975; BAKER'S BIOGRAPHICAL DICTIONARY OF MUSIC. Sixth Edition. Completely Revised by Nicolas Slonimsky. London, Collier Macmillan Publishers, 1978; Cosma, Viorel. AUREL STROE, în: THE NEW GROVE DICTIONARY OF MUSIC AND MUSICIANS. London, Edit. Macmillan, 1980; Smolka, Jaroslav (coordonator). MALÁ ENCYCLOPEDIE HUDBY. Praga, Edit. Supraphon, 1983; DICTIONNAIRE BIOGRAPHIQUE. WHO'S WHO IN EUROPE. Ed. V. Waterloo, Edit. Servi-Tech, 1983; Vit, Petr. SKLADATELÉ RUMUNSKÉ SOCIALISTICKÉ REPUBLIKY. Praga, Hudebni Oddeleni Divadelniho ústava, 1985; Cosma, Viorel. STROE, AUREL, în: THE NEW GROVE DICTIONARY OF OPERA. Londra, 1993; Manea, Ion. ROMÂNI ÎN ŞTIINŢA ŞI CULTURA OCCIDENTALĂ. ENCICLOPEDIE. Davis, Edit. ARA Publications, 1992; Ionescu, Şerban N. WHO WAS WHO IN TWENTIETH CENTURY ROMANIA. Boulder, New York, Columbia University Press, 1994; Sava, Iosif şi Vartolomei, Luminiţa. MICĂ ENCICLOPEDIE MUZICALĂ. Craiova, Edit. Aius, 1997; Avram, Mioara. DICŢIONARUL ENCICLOPEDIC ILUSTRAT. Chişinău, Edit. Carter, 1999; Heister, Hanns-Werner şi Sparrer, Walter-Wolfgang. KOMPONISTEN DER GEGENWART. Losenblatt-Lexikon. München, 1999; Goléa, Antoine şi Vignal, Marc. LAROUSSE. DICŢIONAR DE MARI MUZICIENI. Traducere şi completări privind compozitorii români de Oltea Şerban-Pârâu. Bucureşti, Edit. Univers enciclopedic, 2000.
     
     B) ARTICOLE BIOBIBLIOGRAFICE: Hoffman, Alfred. CONCERTUL TINERILOR COMPOZITORI, în: ROM. LIB., Bucureşti, 16, nr. 4116, 3 I 1958; Rădulescu, Mihai. PORTRET DE TINEREŢE, în: CONTEMPORANUL, Bucureşti, nr. 3 (641), 23 I 1959; Lucescu, M. CREEZ PENTRU 23 AUGUST. AUREL STROE: CANTATA ŢĂRII MELE, în: CONTEMPORANUL, Bucureşti, nr. 28 (666), 17 VII 1959; Popovici, Doru. [SONATA PENTRU PIAN DE AUREL STROE], în: TRIBUNA, Cluj, 4, nr. 21 (173), 26 V 1960; Hoffman, Alfred. „CANTATA FESTIVĂ” DE AUREL STROE ÎN PRIMĂ AUDIŢIE, în: MUZICA, Bucureşti, 11, nr. 2, 1961; D.[oru] P.[opovici]. PRIME AUDIŢII. UVERTURA BURLESCĂ DE AUREL STROE, în: MUZICA, Bucureşti, 11, nr. 4, IV 1961; Pandelescu, J. V. CRONICA DISCULUI. CÂNTECE PENTRU PATRIE ŞI PARTID, în: CONTEMPORANUL, Bucureşti, nr. 34 (880), 23 VIII 1963; Hoffman, Alfred. O NOUĂ PRIMĂ AUDIŢIE LA FILARMONICĂ, în: ROM. LIB., Bucureşti, 22, nr. 6066, 17 IV 1964; Sava, Iosif. PRIME AUDIŢII, în: TRIBUNA, Cluj, 8, nr. 20 (380), 14 V 1964; Miereanu, Costin. PRIME AUDIŢII, în: TRIBUNA, Cluj, 8, nr. 28 (388), 9 VII 1964; Bălan, George. ÎN LOC DE O CRONICĂ A DISCULUI. NOI ÎNREGISTRĂRI ELECTRECORD, în: TRIBUNA, Cluj, 8, nr. 45 (405), 5 XI 1964; Leahu, Alexandru. PRIME AUDIŢII, în: CONTEMPORANUL, Bucureşti, nr. 47 (997), 19 XI 1965; Bughici, Dumitru. SUITA ŞI SONATA. Bucureşti, Edit. Muzicală, 1965; Andrésen, Georg. JEG ER IKKE FORPLIGTET AF ANDET END MIN EGEN FOLELSE. TO RUMOENSKE KOMPONISTER, DER GAR HVER SIN VEJ PA TRODS AF DET IDEOLOGISKE. NEO-KLASSIKER, în: AARHUS STIFTSTIDENDE, 5 IV 1966; Stan, Radu. CONCERT DE MUZICĂ ROMÂNEASCĂ, în: AMFITEATRU, Bucureşti, 1, nr. 7, VII 1966; Tipei, Sever. TIMPUL ŞI SPAŢIUL MUZICAL, în: aMFITEATRU, Bucureşti, 1, nr. 10, X 1966; Manu, Emil. CU AUREL STROE DESPRE MUZICĂ, MATEMATICĂ ŞI POEZIE, în: ASTRA, Braşov, 1, nr. 7, XII 1966; Răsvan, Constantin. CONCERT CAMERAL DE MUZICĂ ROMÂNEASCĂ, în: INF. BUC., Bucureşti, 9 IX 1967; Constantinescu, Grigore. FESTIVALUL. MUZICĂ DE CAMERĂ, în: MUZICA, Bucureşti, 17, nr. 10, X 1967; Grigorovici, Lucian. DE PESTE HOTARE. TOAMNA LA VARŞOVIA. 1967, în: MUZICA, Bucureşti, 17, nr. 11, XI 1967; Zielinski, Tadeusz. WARSCHAUER HERBST OHNE BAHNBRECHENDE EREIGNISSE, în: MELOS, Zeitschrift für neue Musik, Mainz, nr. 12, 1967; Longchampt, Jacques. AU PAYS D'ENESCO. UNE JEUNE ÉCOLE VIGOUREUSE, în: LE MONDE, Paris, nr. 7183, Supliment, 16 II 1968; Constantinescu, Grigore. „ARCADE”. O REUŞITĂ COREGRAFICĂ, în: INF. BUC., Bucureşti, nr. 4515, 21 II 1968; Nemescu, Octav. CU AUREL STROE DESPRE MUZICĂ, MATEMATICĂ ŞI DESPRE MULTE ALTELE..., în: ROM. LIT., Bucureşti, 1, nr. 9, 5 XII 1968; Dumitrescu, Iancu. DOUĂ LUCRĂRI DE AUREL STROE, în: SCÂNT. TIN., Bucureşti, nr. 6141, 15 II 1969; DIN TOATĂ LUMEA, în: MUZICA, Bucureşti, 18, nr. 3, III 1968; Răsvan, Constantin. ANCHETA „MUZICA ROMÂNEASCĂ LA ORA MARILOR RĂSPUNDERI”, în: ASTRA, Braşov, 4, nr. 8 (39), VIII 1969; Morgan. OPUS TIL HOLSTEBRO! DEN RUMOENSKE KOMPONIST AUREL STROE HAR HAFT STORT UDBYTTE AF STUDIEOPHOLD HOS STADSKOMPONIST JORGEN PLAETNER, în: HOLSTEBRO DAGBLAD, nr. 227, 1 X 1969; Bughici, Dumitru. FORMELE MUZICALE. LIEDUL. RONDOUL. VARIAŢIUNILE. FUGA. Bucureşti, Edit. Muzicală, 1969; Georgescu, Octavian. NECESITATEA POEZIEI, în: TOMIS, Constanţa, nr. 1, I 1970; Codreanu, Petre. CONCERT DE PRIME AUDIŢII, în: INF. BUC., Bucureşti, 3 IV 1970; Hoffman, Alfred. ÎN PRIMA AUDIŢIE, în: ROM. LIB., Bucureşti, 28, nr. 7922, 10 IV 1970; Tipei, Sever. COMPOZITORI, PIANIŞTI, DIRIJORI, în: ROM. LIT., Bucureşti, 3, nr. 16 (80), 16 IV 1970; Tipei, Sever. CINCI LUCRĂRI ÎN PRIMĂ AUDIŢIE, în: ROM. LIT., Bucureşti, nr. 7, 11 II 1971; Cazaban, Costin. „DE PTOLEMEO”, în: LUCEAFĂRUL, Bucureşti, 10 IV 1971; Koch, Gerhard R. DER NOBELPREIS WIRD NICHT VERLIEHEN. A STROES MUSIKTHEATER IN KASSEL, în: FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG, Frankfurt am Main, 30 XI 1971; Comnmanday, Robert. MCCRAY PIANO RECITAL AN UNSURPRISING SUCCES, în: SAN FRANCISCO CHRONICLE, San Francisco, 26 VII 1971; hjs. URAUFFÜHRUNG „KEIN NOBELPREIS DAFÜR”, în: INFORMATIONEN, Kassel, nr. 10, X 1971; Müllmann, Bernd. IN DIESE OPER IST ALLES GANU ANDERS. VOR DER URAUFFÜHRUNG VON AUREL STROES „DE NOBELPREIS WIRD NICHT VERLIEHEN” IM STAATSTHEATER, în: KASSELER ZEITUNG, Kassel, nr. 275, 28 XI 1971; Müllmann, Bernd. DENKSPIEL AUF DER OPERNBÜHNE. URAUFFÜHRUNG VON AUREL STROES „DER NOBELPREIS WIRD NICHT VERLIEHEN” IM KASSELER STAATSTHEATER, în: HESSISCHE ALLGEMEINE ZEITUNG, Kassel, nr. 277, 30 XI 1971; Koch, Gerhard R. DER NOBELPREIS WIRD NICHT VERLIEHEN. AUREL STROES MUSIKTHEATER IN KASSEL URAUFGEFÜHRT, în: FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG, Frankfurt am Main, 30 XI 1971; Lewinski, W.-E. EINE ANTI-OPER AUS RUMÄNIEN. STROES „EIN NOBELPREIS WIRD NICHT VERLIEHEN” IN KASSEL URAUFGEFÜHRT, în: WIESBADENER TAGBLATT, Wiesbaden, 30 XI 1971; Shaefer, Hans Joachim. ENTFESSELTES MUSIKTHEATER ODER EINE NEUE AUFMERKSAMKEIT, în: PROGRAM-HEFT, Kassel, 28 XI 1971; Gleede, Edmind. EINE OPERN-URAUFFÜHRUNG, în: INFORMATIONEN, THEATER-ZEITUNG, Kassel, XI 1971; Beyer, Jörg H. „GELENKTES CHAOS”. BUH-RUFE BEI KASSELER OPERN-URAUFFÜHRUNG VON AUREL STROE, în: ARGUS, Ulm, 1 XII 1971; Sutcliffe, James H. OPERA BY STROES BOWS IN GERMANY. RUMANIAN WORK CONTAINS HARDLY ANY SINGING, în: THE NEW YORK TIMES, New York, 1 XII 1971; Hallwachs, W. URAUFFÜHRUNG. HALB HAPPENING, BALB TOTALES THEATER. AUREL STROES OPER „DER NOBELPREIS WIRD NICHT VERLIEHEN” IN KASSEL, în: WIESBADENER KURIER, Wiesbaden, 2 XII 1971; Fleuret, Maurice. MUSIQUE AU LARGE. À ROYAN UNE NOUVELLE GÉNÉRATION DE COMPOSITEURS PREND LE VENT EN TOUTE LIBERTÉ, în: LE NOUVEL OBSERVATEUR, Paris, nr. 386, 3 IV 1972; Ionescu-Vovu, Constantin. PREMIERĂ ROMÂNEASCĂ LA KASSEL, în: ROM. LIT., Bucureşti, 5, nr. 6, 3 II 1972; Chion, Michel. JEUNE MUSIQUE ÉLECTROACOUSTIQUE. AUREL STROE, în: NEUVIÈME FESTIVAL INTERNATIONAL D'ART CONTEMPORAIN DE ROYAN, Royan, 21 III 1972; Stan, Radu. PARTITURA FÂNTÂNII, în: ROM. LIT., Bucureşti, 5, nr. 20, 11 V 1972; De la Grange, Henry-Louis. CONFUSION AT ROYAN, în: MUSIC AND MUSICIANS, Londra, 20, nr. 240, VIII 1972; Dogaru, Anton. CANTO II DE AUREL STROE, în: ROM. LIT., Bucureşti, 5, nr. 25, 15 VI 1972; CANTO II CON AUREL STROE, în: RUMÄNIEN HEUTE, Bucureşti, nr. 9 (214), IX 1972; Georgescu, Corneliu Dan. CANTO II DE AUREL STROE, în: MUZICA, Bucureşti, 22, nr. 11, XI 1972; Hoffman, Alfred. „CANTO II” DE AUREL STROE, în: CONTEMPORANUL, Bucureşti, nr. 15 (1378), 6 IV 1973; Cazaban, Costin. CANTO II, în: LUCEAFĂRUL, Bucureşti, 16, nr. 14, 7 IV 1973; Stan, Radu. IMAGINI NOI ÎN COMPOZIŢIA ROMÂNEASCĂ, în: ROM. LIT., Bucureşti, 6, nr. 17, 26 IV 1973; Stan, Radu. REPERTORIU LA „MUSICA NOVA”, în: ROM. LIT., Bucureşti, 6, nr. 18, 3 V 1973; Popovici, Doru. „CANTO II” DE AUREL STROE, în: CRONICA, Iaşi, 8, nr. 20 (381), 18 V 1973; Gavrilă, Silviu. CU AUREL STROE DESPRE ACUMULARE ŞI CREAŢIE, în: CONTEMPORANUL, Bucureşti, 3 (1418), 11 I 1974; LAUREAŢI AI PREMIILOR ACADEMIEI, LA PRIMELE IMPRESII, în: INF. BUC., Bucureşti, 21, nr. 6378, 7 III 1974; L.[uminiţa] V.[artolomei]. LAUDĂ „LAUDELOR”, în: CONTEMPORANUL, Bucureşti, nr. 11 (1426), 8 III 1974; Dogaru, Anton. CU AUREL STROE, ÎMBOGĂŢIT ÎN EXPERIENŢĂ, în: ROM. LIT., Bucureşti, 7, nr. 13, 28 III 1974; Udrescu, Vladimir. EUTERPE LA... AUREL STROE: „ORIZONTURI NOI ÎN VEDEREA ÎMBOGĂŢIRII CREAŢIEI MUZICALE”, în: INF. BUC., Bucureşti, 21, nr. 6408, 11 IV 1974; Stan, Radu. DEZBATERI PE PORTATIV, în: TRIB. ROM., Bucureşti, 3, nr. 38, 1 VI 1974; Dogaru, Anton. PARTITURI. „SIMFONIA” DE AUREL STROE, în: ROM. LIT., Bucureşti, 7, nr. 23, 6 VI 1974; Murgu, Doru. COLOCVII DE MUZICOLOGIE, în: MUZICA, Bucureşti, 24, nr. 11 (265), XI 1974; Georgescu, Corneliu Dan. „CANTO II” DE AUREL STROE, în: MUZICA, Bucureşti, 22, nr. 11 (240), XI 1972; Stan, Radu. CONCERT-DEZBATERE, în: ROM. LIT., Bucureşti, 8, nr. 5, 30 I 1975; Dumitrescu, Iancu. PROFESIONIŞTI ŞI NE..., în: SĂPTĂMÂNA, Bucureşti, nr. 217, 31 I 1975; Stan, Radu. AMBIANŢA SONORĂ A UNEI SĂPTĂMÂNI, în: ROM. LIT., Bucureşti, 8, nr. 14, 3 IV 1975; Cazaban, Costin. PROSPECŢII, în: LUCEAFĂRUL, Bucureşti, 28 VI 1975; Stan, Radu. FINAL DE STAGIUNE, în: ROM. LIT., Bucureşti, 8, nr. 27, 3 VII 1975; [Notă], în: ROM. LIT., Bucureşti, 8, nr. 30, 24 VII 1975; Stan, Radu. RETROSPECTIVĂ. MUZICĂ ROMÂNEASCĂ ÎN PREMIERĂ, în: ROM. LIT., Bucureşti, 8, nr. 34, 21 VIII 1975; Georgescu, Adrian. INVITAŢIE LA DIALOG, în: VIAŢA STUDENŢEASCĂ, Bucureşti, 20, nr. 40, 10 XII 1975; Stan, Radu. UN NOU SIMFONISM ROMÂNESC, în: ROM. LIT., Bucureşti, 1 I 1976; Popovici, Fred. „GRĂDINA STRUCTURILOR” DE AUREL STROE, în: MUZICA, Bucureşti, 26, nr. 5 (284), V 1976; Elian, Edgar. „MUSICA NOVA”: MESSIAEN ŞI STROE, în: MUZICA, Bucureşti, 26, nr. 8 (287), VIII 1976; PRIMĂ AUDIŢIE, în: INF. BUC., Bucureşti, 23, nr. 7073, 9 VI 1976; Cazaban, Costin. PAS DE VRAJĂ, în: LUCEAFĂRUL, Bucureşti, 19, nr. 28, 26 VI 1976; Petrescu, Hrisanta. O SISTEMATIZARE POSIBILĂ A PRINCIPIILOR SIMFONISMULUI CONTEMPORAN ROMÂNESC, în: STUD. MUZICOL., Bucureşti, nr. 11, 1976; Popovici, Doru. AUREL STROE, în: SĂPTĂMÂNA, Bucureşti, nr. 333, 22 IV 1977; Popovici, Doru. O MANIFESTARE DEOSEBITĂ, în: MUZICA, Bucureşti, 27, nr. 4 (295), IV 1977; Elian, Edgar. FILARMONICA DIN SATU-MARE ÎN TURNEU LA BUCUREŞTI, în: MUZICA, Bucureşti, 27, nr. 4 (295), IV 1977; Dogaru, Anton. AUREL STROE, în: ROM. LIT., Bucureşti, 10, nr. 21, 26 V 1977; Stoicescu, N. ACEASTA VA FI MUZICA VIITORULUI? UN DIALOG CU COMPOZITORUL AUREL STROE, în: ARGEŞ, Piteşti, nr. 2 (108), VI 1977; Dogaru, Anton. „CONCERTUL PENTRU CLARINET ŞI ORCHESTRĂ” DE AUREL STROE, în: MUZICA, Bucureşti, 27, nr. 10 (301), X 1977; Caranica-Fulea, Michaela. „ARS NOVA” LA BIENALA DE MUZICĂ CONTEMPORANĂ DE LA ZAGREB ŞI LA FESTIVALUL DE MUZICĂ CONTEMPORANĂ DE LA BUDAPESTA, în: MUZICA, Bucureşti, 27, nr. 11 (302), XI 1977; Popovici, Doru. ORESTIA, în: SĂPTĂMÂNA, Bucureşti, nr. 368, 23 XII 1977; Peicu-Moldovan, Adriana. EMINESCU ŞI LIEDUL ROMÂNESC. Bucureşti, Edit. Muzicală, 1977; Berger, Wilhelm Georg. MUZICA SIMFONICĂ CONTEMPORANĂ. 1950-1970. Vol. 5. Bucureşti, Edit. Muzicală, 1977; Mihăilescu, Cristian. DISCUL, în: SĂPTĂMÂNA, Bucureşti, nr. 391, 2 VI 1978; Vartolomei, Luminiţa. „ORESTIA II”. INTERVIU CU AUREL STROE, în: CONTEMPORANUL, Bucureşti, nr. 45, 10 XI 1978; Vartolomei, Luminiţa. CRONICA MUZICALĂ. „ORESTIA II”, în: CONTEMPORANUL, Bucureşti, nr. 46, 17 XI 1978; Cazaban, Costin. ORESTIA II DE AUREL STROE, în: LUCEAFĂRUL, Bucureşti, 21, nr. 46, 18 XI 1978; Hoffman, Alfred. „ORESTIA II”, în: ROM. LIT., Bucureşti, 11, nr. 47, 23 XI 1978; Codreanu, Petre. ORESTIA II, în: SĂPTĂMÂNA, Bucureşti, nr. 416, 24 XI 1978; Dinescu, Violeta. LA STUDIOUL DE CONCERTE AL RADIOTELEVIZIUNII: „ORESTIA II” DE AUREL STROE, în: SCÂNT. TIN., Bucureşti, 34, nr. 9179, 27 XI 1978; László, Ferenc. „A NOBEL”-TÖL A KHOÉPHOROI-IG – ÉSVISZONT, în: UTUNK, Bucureşti, 1 XII 1978; Stan, Radu. DIN NOU DESPRE „ORESTIA II”, în: ROM. LIT., Bucureşti, 11, nr. 49, 7 XII 1978; Popovici, Doru. O PRIMĂ AUDIŢIE REMARCABILĂ, în: ROM. LIT., Bucureşti, 36, nr. 10.615, 12 XII 1978; Vicos, Eugen. OPERA „ORESTIA II” DE AUREL STROE, în: TRIB. ROM., Bucureşti, 7, nr. 147, 15 XII 1978; Stan, Radu. PRIME AUDIŢII ROMÂNEŞTI ÎN DEZBATERE, în: ROM. LIT., Bucureşti, 11, nr. 51, 21 XII 1978; Tomescu, Vasile. ÎN PRIMĂ AUDIŢIE: „ORESTIA II” DE AUREL STROE, în: SCÂNTEIA, Bucureşti, 48, nr. 11.303, 23 XII 1978; Vartolomei, Luminiţa. PLEDOARIE PENTRU OPERĂ, în: CONTEMPORANUL, Bucureşti, nr. 52 (1677), 29 XII 1978; Sava, Iosif. A MASTERPIECE: ORESTIA II BY AUREL STROE, în: ROMANIAN NEWS, Bucureşti, 10 I 1979; Ieronim, Ioana. RADIO. ÎNCEPUT, în: LUCEAFĂRUL, Bucureşti, 22, nr. 2, 13 I 1979; Murgu, Doru. ORESTIA II DE AUREL STROE, în: ORIZONT, Timişoara, 30, nr. 3, 18 I 1979; Cosma, Viorel. OPINII. EVENIMENTELE ARTISTICE ŞI PROPAGANDA MUZICII ROMÂNEŞTI, în: FLACĂRA, Bucureşti, 18 I 1979; Tomescu, Vasile. „ORESTIA II” DE AUREL STROE, în: MUZICA, Bucureşti, 29, nr. 1 (316), I 1979; Gheciu, Radu. BESTÄNDIGKEIT UND NEUERUNG, în: RUMÄNISCHE RUNDSCHAU, Bucureşti, 33, nr. 2, II 1979; Marbe, Myrian. WOLLEN WIR HOFFEN? BAYREUTH ALS STEHENDE WERKSTATT, în: KARPATENRUNDSCHAU, Braşov, 23, nr. 12, 23 III 1979; LE FESTIVAL D'AVIGNON. THÉÂTRE MUSICAL CE SOIR „LES CHOÉPHORES” AU CLOÎTRE DES CÉLESTINS, în: LE MÉRIDIONAL, Paris, 18 VII 1979; CE SOIR, AUX CÉLESTINS, CRÉATION DES „CHOÉPHORES”, în: LA MARSEILLAISE, Paris, 18 VII 1979; Lerrant, Jean-Jacques. 33-E FESTIVAL D'AVIGNON: „LES CHOÉPHORES”. PREMIER SUCCÈS DU THÉÂTRE MUSICAL, în: LE PROGRÈS, Lyon, 20 VII 1979; Bandieri, Claude. „LES CHOÉPHORES” D'AUREL STROE, în: VAUCLUSE, Lyon, 20 VII 1979; Leonardini, Jean-Pierre. AVIGNON. SOMBRE HISTOIRE. „LES CHOÉPHORES”, D'APRÈS ESCHYLE, THÉÂTRE MUSICAL AU CLOÎTRE DES CÉLESTINS (CO-PRODUCTION FESTIVAL D'AVIGNON ET FRANCE-CULTURE). UN TRAJECTOIRE TENDUE, în: L'HUMANITÉ, Paris, 20 VII 1979; Godard, Colette. „LES CHOÉPHOFES”, D'ESCHYLE, À AVIGNON. UN TRAGÉDIE ROUMAINE, în: LE MONDE, Paris, nr. 10.722, 21 VII 1979; Boissieu, Jean. FESTIVALS EN PROVENCE. AVIGNON: POUR ORESTE LES ERYNNIES N'ONT PAS DÉSARMÉ, în: PROGRÈS, Lyon, 21 VII 1979; LES CHOÉPHORES, în: L'HUMANITÉ, Paris, 24 VII 1979; Cotte, Jean. LES CHOÉPHORES: L'HORREUR INDESTRUCTIBLE, în: FRANCE-SOIR, Paris, nr. 10.865, 25 VII 1979; LES „CHOÉPHORES” D'AUREL STROE, în: LE PROVENÇAL, Lyon, 21 VII 1979; Salabert, Nicole. „LES CHOÉPHORES”: UNE RÉUSSITE, în: LA MARSEILLAISE, Lyon, 21 VIII 1979; Cazaban, Costin. CERERE ŞI OFERTĂ, în: LUCEAFĂRUL, Bucureşti, 1 IX 1979; László, Ferenc. AZ IDÖ NEKI DOLGOZIK – S NEKÜNK, în: A HÉT, Bucureşti, nr. 48, 30 X 1979; Goléa, Antoine. MUSIQUE. L'OPÉRA DE LA VENGEANCE. „LES CHOÉPHORES” D'AUREL STROE: UNDE GRANDE OEUVRE DU THÉÂTRE LYRIQUE D'AUJOURDHUI, în: TÉMOIGNAGE CHRÉTIEN, Paris, 17 IX 1979; Vartolomei, Luminiţa. MUZICA ROMÂNEASCĂ ÎN CIRCUIT EUROPEAN. „ORESTIA II” LA AVIGNON. INTERVIU CU AUREL STROE, în: CONTEMPORANUL, Bucureşti, nr. 38 (1715), 21 IX 1979; Cosma, Viorel. OPERA LUI AUREL STROE LA AVIGNON, în: TRIB. ROM., Bucureşti, 8, nr. 169, 15 XI 1979; Sava, Iosif. PREZENŢE ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE. ORESTIA II DE AUREL STROE LA AVIGNON, în: MUZICA, Bucureşti, 29, nr. 11-12 (326-327), XI-XII 1979; Hoffman, Alfred. DE-A LUNGUL MUZICII ROMÂNEŞTI. ORESTIA II, în: ORIZONTURI MUZICALE. Bucureşti, Edit. Muzicală, 1979; Bughici, Dumitru. CREAŢII ROMÂNEŞTI. PARTICULARITĂŢI ALE FORMELOR MUZICALE (II), în. MUZICA, Bucureşti, nr. 2, II 1980; Pintilie, Lucian. ORESTIA II, în: SECOLUL 20, Bucureşti, nr. 1-2-3 (228-229-230), 1980; Charbonnier, Georges. TEATRUL MUZICAL ŞI „CHOEFORELE” LUI AUREL STROE, în: SECOLUL 20, Bucureşti, nr. 1-2-3 (28-229-230), 1980; Sava, Iosif. „ORESTIA II” LA AVIGNON, în: SECOLUL 20, Bucureşti, nr. 1-2-3 (228-229-230), 1980; Creţu, Viorel. ARGUMENT, în: LUCEAFĂRUL, Bucureşti, 23, nr. 29, 19 VII 1980; Cazaban, Costin. POLICROMIE, în: LUCEAFĂRUL, Bucureşti, 24, nr. 31 (1005), 1 VIII 1981; Creţu, Viorel. PRIME AUDIŢII DE MUZICĂ ROMÂNEASCĂ, în: MUZICA, Bucureşti, 31, nr. 8 (347), VIII 1981; Popovici, Fred. UN MODEL COMPONISTIC ORIGINAL ÎN MUZICA ROMÂNEASCĂ DE AZI. STRUCTURILE ATEMPORALULUI ŞI DINAMICA TEMPORALULUI ÎN VIZIUNEA LUI AUREL STROE, în: STUD. MUZICOL., Bucureşti, nr. 15, 1980; Popovici, Doru. UMANISMUL MUZICII..., în: SĂPTĂMÂNA, Bucureşti, nr. 587, 20 III 1981; Georgescu, Corneliu Dan. BIENALA MUZICALĂ DE LA BERLIN, în: MUZICA, Bucureşti, 31, nr. 5-6 (344-345), V-VI 1981; Şurianu, Horia. NOUVELLES MUSICALES DE ROUMANIE. AUREL STROE. PROFIL (I şi II), în: MUZICA, Bucureşti, 31, nr. 7 (346) şi 8 (347), VII şi VIII 1981; Creţu, Viorel. PRIME AUDIŢII DE MUZICĂ ROMÂNEASCĂ, în: MUZICA, Bucureşti, 31, nr. 8 (347), VIII 1981; Silvestru, Valentin. ARPEGII, în: INF. BUC., Bucureşti, IX 1981; Dumitrescu, Iancu. NOTAŢII, în: SĂPTĂMÂNA, Bucureşti, nr. 551, 26 VI 1981; Mălin, Ioana. PORTRETE, în: ROM. LIT., Bucureşti, 15, nr. 3, 14 I 1982; Dumitrescu, Iancu. CINSTE CUI TE-A SCRIS, în: SĂPTĂMÂNA, Bucureşti, nr. 583, 5 II 1982; M.[ihaela] M.[arinescu]. DIN ACTIVITATEA UNIUNII COMPOZITORILOR. CENACLURI, în: MUZICA, Bucureşti, 32, nr. 3 (354), III 1982; Creţu, Viorel. CONCERTUL DE CLARINET, în: LUCEAFĂRUL, Bucureşti, 15 V 1982; Velcovici, Oana. SEARĂ DE LIED, în: MUZICA, Bucureşti, 32, nr. 5 (356), V 1982; Popovici, Doru. AUREL STROE – 50!, în: SĂPTĂMÂNA, Bucureşti, nr. 604, 2 VII 1982; Vartolomei, Luminiţa. PLANETĂ DE COMPOZITOR, în: CONTEMPORANUL, Bucureşti, nr. 29 (1862), 16 VII 1982; Dănceanu, Liviu. PIATRA NEAMŢ – VACANŢELE MUZICALE, în: MUZICA, Bucureşti, 32, nr. 9 (360), IX 1982; Bughici, Dumitru. REPERE ARHITECTONICE ÎN CREAŢIA MUZICALĂ ROMÂNEASCĂ CONTEMPORANĂ. Bucureşti, Edit. Muzicală, 1982; Pandelescu, Jean-Victor. RECITALUL NICOLAE BRÎNDUŞ, în: J.-V. Pandelescu. ÎNSEMNĂRILE UNUI CRITIC MUZICAL. Bucureşti, Edit. Muzicală, 1982; PREMIERE, FESTIVALURI, NOI CREAŢII, în: SCENA LIRICĂ, Bucureşti, nr. 2, 1983; Cârneci, Carmen. „TRAIECT” LA PRIMUL CONCERT, în: MUZICA, Bucureşti, 33, nr. 2 (365), II 1983; Dumitrescu, Iancu. AUREL STROE, în: SĂPTĂMÂNA, Bucureşti, nr. 9 (638), 4 III 1983; Vartolomei, Luminiţa. „ANTRACT” LA „ORESTIA I”. DIALOG CU COMPOZITORUL AUREL STROE, în: CONTEMPORANUL, Bucureşti, nr. 10 (1895), 4 III 1983; Vartolomei, Luminiţa. „ORESTIA I” DE AUREL STROE, în: CONTEMPORANUL, Bucureşti, nr. 11 (1896), 11 III 1983; Dumitrescu, Iancu. „ORESTIA I”, în: SĂPTĂMÂNA, Bucureşti, nr. 10 (639), 1 III 1983; Elian, E.[dgar]. „ORESTIA I” – UN EVENIMENT AL STAGIUNII, în: INF. BUC., Bucureşti, nr. 9151, 12 III 1983; Cârneci, Carmen. „ORESTIA” I-II, în: ROM. LIT., Bucureşti, 16, nr. 12, 24 III 1983; Vartolomei, Luminiţa. EPILOG LA „ORESTIA I”. CONVORBIRE CU COMPOZITORUL AUREL STROE, în: CONTEMPORANUL, Bucureşti, nr. 13 (1898), 25 III 1983; Cosma, Viorel. PREMIERĂ-EVENIMENT: „ORESTIA I” DE AUREL STROE, în: ROM. LIB., Bucureşti, 6 IV 1983; Ene, N. L'ORESTIE – UN NOUVEL OPÉRA ROUMAIN, în: ACTUALITÉS ROUMAINES, Bucureşti, 15 IV 1983; Georgescu, Cosmin. O DESCHIDERE MORFOGENETICĂ. OPERA „ORESTIA I” (AGAMEMNON) DE AUREL STROE, în: AMFITEATRU, Bucureşti, IV 1983; Creţu, Viorel. ORESTIA I, în: CRONICA, Iaşi, 18, nr. 19 (902), 13 V 1983; Palade, Radu N. ORESTIA I DE AUREL STROE, în: ASTRA, Braşov, 17, nr. 5 (140), V 1983; Georgescu, Cosmin. CREAŢII ROMÂNEŞTI. PRELIMINARII LA „ORESTIA I” DE AUREL STROE, în: MUZICA, Bucureşti, 33, nr. 5 (368), V 1983; Tomescu, Vasile. NOUVELLES MUSICALES DE ROUMAINE. „ORESTIE I” DE AUREL STROE, în: MUZICA, Bucureşti, 33, nr. 5 (368), V 1983; Cosma, Viorel. „ORESTIA II” DE AUREL STROE, O NOUĂ OPERĂ ÎN VERSIUNE DE CONCERT, în: TRIB. ROM., Bucureşti, 12, nr. 247, 1 VII 1983; Gherasim, Marin. DILEMELE IMAGINII, în: ARTA, Bucureşti, nr. 10, 1983; Sava, Rodica. GENEROASELE RESURSE ALE IDENTITĂŢII CREATOARE, în: MUZICA, Bucureşti, 33, nr. 12 (375), XII 1983; Brumaru, Ada. TEATRUL ANTIC ŞI OPERA ROMÂNEASCĂ CONTEMPORANĂ, în: SCENA LIRICĂ, Bucureşti, nr. 3, 1984; Drăgulescu, Theodor. CONCERTELE RADIOTELEVIZIUNII, în: MUZICA, Bucureşti, 34, nr. 4 (379), IV 1984; Dumitrescu, Iancu. CRONICĂ LA OBIECT, în: SĂPTĂMÂNA, Bucureşti, nr. 23 (704), 8 VI 1984; Badian, Maya. RECITAL IRINA LĂZĂRESCU, în: MUZICA, Bucureşti, 34, nr. 6 (381), VI 1984; Lerescu, Sorin. ANSAMBLUL „CONCERTO”, în: MUZICA, Bucureşti, 34, nr. 9 (384), IX 1984; D.[oina] I.[lniţchi]. NOUTĂŢI „ELECTRECORD”, în: MUZICA, Bucureşti, 34, nr. 12 (387), XII 1984; CARE SUNT URMAŞII LUI ENESCU? [Anchetă], în: FLACĂRA, Bucureşti, 34, nr. 27 (1568), 5 VII 1985; VITALITATEA ŞCOLII MUZICALE ROMÂNEŞTI DE CREAŢIE ŞI INTERPRETARE. FESTIVALUL NAŢIONAL „CÂNTAREA ROMÂNIEI”, în: ROM. LIB., Bucureşti, 43, nr. 12.678, 7 VIII 1985; Murgu, Doru. TIMIŞOARA. FESTIVALUL „TIMIŞOARA MUZICALĂ” 1985, în: MUZICA, Bucureşti, 35, nr. 8 (393), VIII 1985; Vieru, Anatol. „ORESTIILE” LUI AUREL STROE, în: RAMURI, Craiova, nr. 9 (255), 15 IX 1985; Elian, Edgar. AUREL STROE. OPERA „ORESTIA” I (AGAMEMNON), în: TRIB. ROM., Bucureşti, 15, nr. 309, 1 II 1986; Lerescu, Sorin. CONCERT SIMFONIC, în: MUZICA, Bucureşti, 36, nr. 5 (404), V 1986; Popovici, Fred. ROMANIAN MUSIC. PAST AND PRESENT. Bucureşti, Edit. Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1986; Killian, Gotthard. ZEITSCHRIFT GOETHEANUM. Basel, 1988; H. A. GALERIE KRÖNER. IN ZWEI ETAGEN UND IN ZWEI VERSIONEN. FRAPPIEREND, GLAUBHAFT: NEUE SCHLAGZEUGMUSIK, în: WIESBADENER KURIER, Wiesbaden, 4 XIII 1989; Koch, Stefan. GEGENÜBER. IM GESPRÄCH MIT AUREL STROË, în: MANNHEIMER MORGEN, Mannheim, nr. 39, 17 II 1988; Lumpe, Vera. EIN HAUS FÜR MUSIK. SCHLAGZEUG IN DER GALERIE KRÖNER, în: FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG, Frankfurt am Main, 7 XII 1989; Păsculescu-Florian, Carmen. ATENEUL ROMÂN, în: OBLIO, Bucureşti, 1, nr. 3, 10 III 1990; Constantinescu, Grigore. STRAVINSKI – STROE – VIERU, în: FLACĂRA, Bucureşti, nr. 13, 28 III 1990; Teodorescu, Cristian. AUREL STROE: „TRĂIM CU SENTIMENTUL DEZASTRULUI” [Interviu], în: ROM. LIT., Bucureşti, 23, nr. 16, 19 IV 1990; Cosma, Viorel. EVENIMENT. PRIMĂ AUDIŢIE: „EUMENIDELE” DE AUREL STROE, în: LIBERTATEA, Bucureşti, 2, nr. 168, 11 VII 1990; Villatico, Dino. BELLISSIMO CONCERTO DEL CORTILE DI PALAZZO FARNESE. ANTICHI STRUMENTI PER LE „EUMENIDI”, în: LA REPUBLICA, 19 VII 1990; Cavallotti, Enrico. UMENIDI CON UN PO' D'IRONIA. A PALAZZO FARNEZE CI SONO SEI SASSOFONI ED ORESTE VIENE ASSOLTO, în: IL TEMPO, Roma, 19 VII 1990; PF. ÜBER PRAG NACH BUKAREST. MUSIKALISCHE OST-WEST-TAGUNG IN MANNHEIM, în: MANNHEIMER MORGEN, Mannheim, V 1991; Brumaru, Ada. GRĂDINA STRUCTURILOR. ESEURI DESPRE MUZICĂ. Bucureşti, Edit. Muzicală, 1991; Fischer, Hans Günther. DIE ARCHAISCHE MODERNE. KONZERT ZUM 60. GEBURSTAG VON AUREL STROE IN MANNHEIM, în: MANNHEIMER MORGEN, Mannheim, V 1992; Hoffman, Alfred. DESCHIDEREA STAGIUNII SIMFONICE, în: ROM. LIB., Bucureşti, 50, nr. 14.802, 10 X 1992; Popa, Sebastian-Vlad. CONVORBIRI CU AUREL STROE (EXILUL UNUI MUZICIAN), în: CAIETE CRITICE, Bucureşti, nr. 1-2 (62-63), 1993; Vieru, Anatol. CUVINTE DESPRE MUZICĂ. Bucureşti, Edit. Cartea Românească, 1995; Freeman, Robin. FIRST PERFORMANCES – CENTRE BEAUBOURG PARIS, în: TEMPO, Londra, XII 1995; Cosma, Octavian Lazăr. UNIVERSUL MUZICII ROMÂNEŞTI. UNIUNEA COMPOZITORILOR ŞI MUZICOLOGILOR DIN ROMÂNIA (1920-1995). Bucureşti, Edit. Muzicală, 1995; Sava, Iosif. PAGINI DE JURNAL, în: SPECTACOLUL MUZICII, Bucureşti, 1, nr. 50, 14 II 1996; Anghel-Kivu, Irinel. O OCAZIE EXTREM DE RARĂ, în: ACT. MUZ., Bucureşti, nr. 151, VI 1996; Giulvezan, Ovidiu. ECOURI MUZICALE TIMIŞORENE. 1969-1996. Timişoara, Edit. Brumar, 1996; Kohli, Angelika. MANN HÖRT SIE DOCH. AUREL STROE UND DIE ARBEIT MIT VERSCHIEDENEN STIMMUNG SYSTHEMEN, în: MANNHEIMER ZEITUNG, Mannheim, 1997; Murgu, Doru. SEDUCŢIA MUZICII. Timişoara, Edit. Mirton, 1997; Anghel, Irinel. ORIENTĂRI, DIRECŢII, CURENTE ALE MUZICII ROMÂNEŞTI DIN A DOUA JUMĂTATE A SECOLULUI XX. Bucureşti, Edit. Muzicală, 1997; Orendi, Ana-Maria. INTERESUL PENTRU CULTURA ROMÂNEASCĂ A SCĂZUT SIMŢITOR, în: COTIDIANUL, Bucureşti, 8, nr. 37 /1989), 16 II 1998; C. M. AUREL STROE, PREMIAT DE CONFRAŢI, în: ADEVĂRUL, Bucureşti, nr. 2403, 17 II 1998; Vicos, Eugen [Cosma, Viorel]. PREMIILE UNIUNII COMPOZITORILOR ŞI MUZICOLOGILOR, '97, în: RAMPA, Bucureşti, nr. 42, 25 II 1998; Ghiga, Alina. PROFIL. AUREL STROE, în: RADIO ROMÂNIA, Bucureşti, 73, 4 V 1998; Popa Buluc, Magdalena. TRILOGIA „ORESTIA” DE ESCHIL CUCEREŞTE DIN NOU PUBLICUL BRITANIC, în: CURENTUL, Bucureşti, nr. 269 (327), 17 XI 1998; Nowka, Dieter. GEORGE ENESCU UND DIE ENTWICKLUNG DER RUMÄNISCHER MUSIK. Sinzheim, Edit. Pro Universitate, 1998; Sandu-Dediu, Valentina. AUREL STROE, MUZICA, MATEMATICA..., în: MELOS, Bucureşti, nr. 2, III 1999; Arzoiu, Ruxandra. ORESTIA SAU TRILOGIA CETĂŢII ÎNCHISE DE AUREL STROE, în: MUZICA, Bucureşti, 11, nr. 1 (41), 2000; Constantinescu, Grigore. CONSERVATORUL „GEORGE ENESCU”, MASTER CLASS. ÎNTRE ANONIMAT ŞI SUCCES, în: ABC, Bucureşti, nr. 23, 20 VII 2000; Dănceanu, Liviu. MUNSTER. REUNIUNE OPORTUNĂ, în: ACT. MUZ., Bucureşti, 11, nr. 250, 1 VIII 2000; Gurău-Mihalache, Monica. UN NOU CICLU DE EMISIUNI. DE LA SUNET LA ARMONIE, în: RADIO ROMÂNIA, Bucureşti, nr. 187, 14 VIII 2000; Grigore, Monica, Mehedinţeanu, Oana şi Nedelescu, Patricia (îngrijitori ediţie). GHID BIBLIOGRAFIC. MUZICA ROMÂNEASCĂ DIN ULTIMII 50 DE ANI REFLECTAŢI ÎN REVISTA „MUZICA” (1950-1999). Bucureşti, Edit. Opus, 2001; Vartolomei, Luminiţa. STOP CADRU ÎN SONOR (I). DIALOGURI. Bucureşti, Edit. Muzicală, 2001; Stoianov, Carmen. NEOCLASICISM MUZICAL ROMÂNESC. SECOLUL XX. Vol. 2. Bucureşti, Edit. Fundaţia România de Mâine, 2001; Sandu-Dediu, Valentina şi Rădulescu, Antigona. MUZICA ROMÂNEASCĂ ÎNTRE 1944-2000. Bucureşti, Edit. Muzicală, 2002; Arzoiu, Ruxandra. OPERA DE CAMERĂ ROMÂNEASCĂ. Bucureşti, Edit. Muzicală, 2002; Stan, Luana. MUZICA ROMÂNEASCĂ. ANCHETĂ. AUREL STROE, în: MUZICA, Bucureşti, 13, nr. 1, 2002; Arzoiu, Ruxandra. AUREL STROE – 70 DE ANI. PARADIGME CULTURALE ÎN CREAŢIILE LUI AUREL STROE, în: MUZICA, Bucureşti, 13, nr. 3, 2002; Arzoiu, Ruxandra. ALEŞII ZEILOR, în: RADIO ROMÂNIA, Bucureşti, nr. 274, 29 IV 2002; Arzoiu, Ruxandra. EVENIMENT. SĂPTĂMÂNA INTERNAŢIONALĂ A MUZICII NOI, 2002. ANUL ACESTA, DIRECTOR ARTISTIC AL FESTIVALULUI A FOST COMPOZITORUL LIVIU DĂNCEANU, în: ROM. LIB., Bucureşti, nr. 3708, 3 VI 2002; Sandu-Dediu, Valentina. AUREL STROE LA UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE MUZICĂ, în: ACT. MUZ., Bucureşti, nr. 7, VII 2002; Vartolomei, Luminiţa. STOP-CADRU ÎN SONOR. PORTRETE (II). Bucureşti, Edit. Muzicală, 2002; SECOLUL 21. DOINAŞ, în: OBSERVATOR CULTURAL, Bucureşti, nr. 190, 4-20 X 2003; Cosma, Viorel. 40 DE ANI ÎN FOTOLIUL DE ORCHESTRĂ (1977-1986). Vol. 2. Bucureşti, Edit. Pegasus Press, 2003; Dănceanu, Liviu. INTRODUCERE ÎN EPISTEMOLOGIA MUZICII (ORGANIZĂRILE FENOMENULUI MUZICAL). Bucureşti, Edit. Muzicală, 2003; Sandu-Dediu, Valentina. MUZICA NOUĂ ÎNTRE MODERN ŞI POSTMODERN. Bucureşti, Edit. Muzicală, 2004; Cosma, Octavian Lazăr. UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE MUZICĂ BUCUREŞTI. PRIVIRE ISTORICĂ. Bucureşti, Edit. Universităţii Naţionale de Muzică, 2004.


     Viorel COSMA, Muzicieni din România. Lexicon, vol.8, 2005

UCMR