Gheorghe FIRCA
- compozitor şi muzicolog -
(n. 15.04.1935 Grădinari - Caraş-Severin – m. 01.01.2016 Bucureşti)

     Studiile muzicale le-a urmat la Cons. Bucureşti (1954 – 1959), cu George Breazul (teorie-solfegiu, istoria muzicii), Ion Dumitrescu (armonie), Nicolae Buicliu (contrapunct), Tudor Ciortea (forme muzicale), Alexandru Paşcanu (orchestraţie), Radu Negreanu şi Adriana Sachelarie (istoria muzicii), Emilia Comişel (folclor). A urmat cursuri de specializare la Seminarul de muzicologie a Universităţii din Saarbrücken (1969 – 1970) cu prof. Walter Wiora. Este doctor în muzicologie (1979) cu teza STRUCTURI ŞI FUNCŢII ÎN ARMONIA MODALĂ.
     Secretar muzical la Filarmonica din Timişoara (1959 – 1961), conducător studii muzicale la Opera de Stat din Timişoara (1961), documentarist muzical principal la Uniunea Compozitorilor din Bucureşti (1961 – 1964), redactor la revista MUZICA din Bucureşti (1964 – 1968), inspector muzical (1968 – 1969) şi director general (1990 – 1992) în Ministerul Culturii din Bucureşti, redactor principal la Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică din Bucureşti (1970 – 1988), cercetător ştiinţific (1988 – 1990), cercetător ştiinţific principal (din 1992) şi coodonator al sectorului muzical din Inst. Ist. Artei al Acad. Rom. (din 1990).
     A publicat studii, articole, prefeţe, recenzii (unele sub pseudonimul Gheorghe Pascotă) în MUZICA, STUDII DE MUZICOLOGIE, LUCRĂRI DE MUZICOLOGIE (Cluj-Napoca), SCIA, REVUE ROUMAIN D'HISTOIRE DE L'ART, REVUE ROUMAINE, ASTRA (Braşov), BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ, AMFITEATRU, TRIBUNA (Cluj-Napoca), STEAUA (Cluj-Napoca), TRANSILVANIA (Sibiu), SEMENICUL (Reşiţa), ROMÂNIA LITERARĂ, CONTEMPORANUL, SCÎNTEIA, SCÎNTEIA TINERETULUI, ROMÂNIA LIBERĂ, DRAPELUL ROŞU (Timişoara), FLAMURA (Reşiţa), KULTUR (Viena), ZVUK (Sarajevo), INTERNATIONAL REVIEW OF THE AESTHETICS AND SOCIOLOGY OF MUSIC (Zagreb). A susţinut emisiuni de radio şi televiziune, concerte-lecţii, conferinţe, comunicări ştiinţifice în ţară şi străinătate (Ohrid, 1966; Brno, 1968; Bonn, 1970; Budapesta, 1973; Zagreb, 1974; Moscova, 1975 şi 1984; Bagdad, 1976; Berlin, 1977; Rennes, 1977; Praga, 1980; Istambul, 1985). Călătorii de documentare în Franţa (1990, 1991), Italia (1991), Japonia (1992), Grecia (1996) etc. A scris articole lexicografice în: DICŢIONARUL ENCICLOPEDIC ROMÂN, DIE MUSIK IN GESCHICHTE UND GEGENWART (MGG) – Kassel, DICŢIONAR DE TERMENI MUZICALI. Este membru la Gesellschaft für Musikforschung – Kassel (1969).
     DISTINCŢII: Premiul Academiei Române (1966), Premiul Uniunii Compozitorilor (1977).

     MUZICOLOGIE – VOLUME: BAZELE MODALE ALE CROMATISMULUI DIATONIC, Bucureşti, Edit. Muzicală, 1966, idem în limba engleză (1984); STRUCTURI ŞI FUNCŢII ÎN ARMONIA MODALĂ, Bucureşti, Edit. Muzicală, 1988; REFLEXE ALE MEMORIEI. Scrieri diverse, Edit. Univers Enciclopedic, 1999.
     
     MUZICOLOGIE – STUDII: GÂNDIREA ISTORICĂ A LUI CONSTANTIN BRĂILOIU, în: SCIA, Bucureşti, nr. 2, 1965, idem în: REVUE ROUMAINE D'HISTOIRE DE L'ART, Bucureşti, Tome 1, 1965; MUZICOLOGIA CONTEMPORANĂ ŞI PROBLEMELE LIMBAJULUI MUZICAL, în: STUD.MUZICOL, Bucureşti, nr. 3, 1967; REZONANŢE TÂRZII ALE ARTEI WAGNERIENE, în: SCIA, Bucureşti, nr. 1, 1968; CONCEPTUL MODAL ÎN MUZICA LUI GEORGE ENESCU, în: STUD.MUZICOL., Bucureşti, nr. 4, 1968; BRANKUSEVO VOJARSTVO I MUZIKA/ Creaţia lui Brâncuşi şi muzica/, în: ZVUK, Sarajevo, nr. 84, 1968; PRINCIPES ET TRAITES DE STYLE COMMUNS À LA LITTERATURE, AUX ARTS PLASTIQUES ET À LA MUSIQUE PENDANT LA RENAISSANCE ROUMAINE, în: MUSICA ANTIQUA EUROPAE ORIENTALIS, Bydgoszcz, 1969; ASUPRA UNUI PRINCIPIU DE VARIAŢIE SPECIFIC CREAŢIEI CONTEMPORANE ROMÂNEŞTI, în: STUD.MUZICOL., Bucureşti, nr. 6, 1970; LEOŠ JANÁČEK PROMOTEUR DE LA PENSÉE MODALE CONTEMPORAINE, în: COLLOQUIUM LEOŠ JANÁČEK ET MUSICA EUROPAEA, Brno, 1968, Brno, 1970; EXCURS STILISTIC ÎN OPERA LUI ZENO VANCEA, în: SCIA, Bucureşti, 18, nr. 2, 1971; DER BEITRAG DES TRITONUS ZUN ENTWICKLUNG KONSTRUKTIVER PRINCIPIEN, în: BERICHT ÜBER DEN INTERNATIONALEN MUSIKWISSENSCHAFTLICHEN KONGRESS BONN 1970, Bonn, 1971; DIRECŢII ÎN CERCETAREA MUZICOLOGICĂ, în: STUD.MUZICOL., Bucureşti, nr. 7, 1971; GAVRIIL MUSICESCU, UN CLASIC, în: SCIA, Bucureşti, 19, nr. 2, 1972; STRUKTUR UND STRUKTURALISMUS IN DER MUSIKFORSCHUNG, în: INTERNATIONAL REVIW OF THE AESTHETICS AND SOCIOLOGY OF MUSIC, Zagreb, Vol. III, nr. 2, 1972 (republ. în vers. rom.: STRUCTURĂ ŞI STRUCTURALISM ÎN CERCETAREA MUZICALĂ, în: LUCRĂRI DE MUZICOLOGIE, Cluj-Napoca, Vol. 8-9, 1979); CRITERII DE STABILIRE A UNEI TIPOLOGII ÎN ARMONIA MODALĂ, în: STUD.MUZICOL., Bucureşti, nr. 8, 1972 (republ. în lb. cehă: K TIPOLOGII MODÁLNI HARMONIE, în: OPUS MUSICUM, Brno, nr. 7, 1974); TEHNICA DE VARIAŢIE ŞI STRUCTURA ARMONIC-CONTRAPUNCTICĂ ÎN "DIVERTISMENTUL RUSTIC” DE SABIN DRĂGOI, în: STUD.MUZICOL., Bucureşti, nr. 10, 1974; LOGOS MUSICAL ET STRUCTURE, în: REVUE ROUMAINE DE L'HISTOIRE DE L'ART, Bucureşti, 11, 1974 şi nr. 13, 1976; TEZE ŞI CONCEPTE ÎN CERECTAREA MUZICOLOGICĂ ACTUALĂ (în colab. cu Clemansa Firca), în: STUD.MUZICOL., Bucureşti, nr. 12, 1976; DIE GIUSTO-RHYTHMIK UND IHRE EINWIRKUNGEN AUF DIE MUSIK ENESCUS, în: ENESCIANA I, Bucureşti, 1976; CROMATISMUL BARTÓKIAN. ORGANICITATE MODALĂ ŞI SISTEM, în: BÉLA BARTÓK ŞI MUZICA ROMÂNEASCĂ, Bucureşti, 1976; MUSICAL SPECIFIC AND IMAGE, în: ROMANIAN REVIEW, Bucureşti, nr. 3, 1976; ANALIZA MUZICALĂ ŞI POSIBILITATEA UNEI NOI LECTURI A CREAŢIEI LUI BEETHOVEN, în: MUZICA, Bucureşti, nr. 5, 27, 1977 (republ. în germ.: WERKANALYSE UND MÖGLICHKEITEN EINER NEUEN LESART VON BEETHOVEN SCHAFFEN, ÎN: BERICHT ÜBER DEN INTERNATIONALEN BEETHOVEN-KONGRESS BERLIN 1977, Berlin, 1978); THE COMPOSER'S OUTLOOK, în: ROMANIAN REVIEW, Bucureşti, nr. 1, 1977; FROM OEDIP TO HAMLET, în: ROMANIAN REVIEW, Bucureşti, nr. 3, 1977; O ORDINE FORMAL-GEOMETRICĂ A SISTEMULUI MODAL DIATONIC, în: MUZICA, Bucureşti, nr. 8, 1977; MUSIKTHEORIE UND KOMPOSITORISCHES DENKEN HEUTE, în: ACTES DU VII-E CONGRÈS INTERNATIONAL D'ESTHÉTIQUE, Bucureşti, Vol. 2, 1977; RUMÄNIEN (DIE MUSIK), în: SÜDOSTEUROPA – HANDBUCH, Band II., Herausgegeben von Klaus-Detlev Grothusen, Göttingen, 1977; IM ZEICHEN DES MYTHOS, în: RUMÄNISCHE RUNDSCHAU, Bucureşti, nr. 8, 1979; CARACTERUL MODAL AL MUZICII LUI SIGISMUND TODUŢĂ, în: LUCR.MUZICOL., Cluj-Napoca, Vol. 14, 1979; CARATÉRISTIQUES ET FONCTIONS DE L'UNISSON CHEZ GEORGES ENESCO (în colab. cu Clemansa Firca), în: ENESCIANA II-III, Bucureşti, 1981; GIBT ES BEI ENESCU EINE SPEZIFISCHE C-DUR TONART?, în: ENESCIANA II-III, Bucureşti, 1981; GEORGE ENESCU, MUZICIANUL PATRIOT, în: SIMPOZION GEORGE ENESCU – 1981; Bucureşti, 1984; JACQUES CHAILLEY, în: SECOLUL XX, Bucureşti, nr. 289-290-291, 1986; G. F. HÄNDEL SAU VOCAŢIA GRANDIOSULUI, în: STUD. MUZICOL., Bucureşti, nr. 20, 1987; "CLASICISMUL DE LA BACH LA BEETHOVEN” DE WILHELM BERGER, în: MUZICA, Bucureşti, nr. 4, 1990; ASUPRA UNUI ENUNŢ TEMATIC ENESCIAN, în: MUZICA, Bucureşti, 41, nr. 4, 1991; LA MUSIQUE ÉLÉCTRONIQUE EN ROUMANIE, în: LA RECHERCHE MUSICALE EN EUROPE – Textes rémis à l'occasion du Symposium 11-13 mai 1992, Gif-sur-Yvette; LA MUSIQUE ET LES DILÈMES SPATIO-TEMPORAUX DES SES THÉORISATIONS. QUELQUES CONSIDÉRATIONS, în: RRHA, Bucureşti, Tom. XXIX, 1992; LIEDURILE PE VERSURI EMINESCINE ALE LUI TUDOR CIORTEA, I, II, în: MUZICA, Bucureşti, 42, nr. 3 şi 4, 1992; MUZICALITATEA VERSULUI EMINESCIAN ŞI LIEDUL ROMÂNESC, în: STUDII DE MUZICOLOGIE, Bucureşti, Edit. Muzicală, Vol. XXII, 1993; GÂNDIREA ISTORICĂ A LUI CONSTANTIN BRĂILOIU, Bucureşti, Edit. Muzicală, 1994; WILHELM BERGER ET L´EXÉGÈSE ENESCIENNE, în: RRHA, Bucureşti, Tom. XXX, 1993; SUR UN PRINCIPE DE VARIATION SPÉCIFIQUE À LA CRÉATION ROUMAINE CONTEMPORAINE, în:, REVUE ROUMAINE DE L'HISTOIRE DE L'ART Bucureşti, Tom. XXXIII, 1996; SUR LES MOTIFS MUSICAUX ENESCIENS: TRADITION EUROPÉENNE ET ORIGINALITÉ, în: REVUE ROUMAINE DE L'HISTOIRE DE L'ART, Bucureşti, Tom. XXXIV, 1997; SIGISMUND TODUŢĂ, în: MUZICA, Bucureşti, 48, nr. 4, 1998.
     
     EDIŢII CRITICE: G. BREAZUL. PAGINI DIN ISTORIA MUZICII ROMÂNEŞTI, Vol. 2, 1970; Vol. 3, 1974; Vol. 4, 1977; Zeno, Vancea. CREAŢIA MUZICALĂ ROMÂNEASCĂ. SEC. XIX – XX, Vol. II, Bucureşti, Edit. Muzicală, 1978; POSTFAŢĂ: GEORGE ENESCU – album, Bucureşti, Edit. Meridiane, 1981 (coordonarea şi selectarea materialului ilustrativ); Tudor Ciortea. BEETHOVENS STREICHQUARTETTE. Bucureşti, Edit. Muzicală, 1992, Hrsg. und Nachwort von Gheorghe Firca; George Breazul. SCRISORI ŞI DOCUMENTE I, Bucureşti, Edit. Muzicală, 1984. Ediţie îngrijită şi adnotată de Titus Moisescu, prefaţă de Gh. Firca; HIC ET NUNC – prefaţă 64 p., la Vol. La clé de l' horizon – lucrări de compozitori români pe versuri de Tristan Tzara.
     
     LUCRĂRI DE REDACTARE: REPERTORIUL MUZICII SIMFONICE ROMÂNEŞTI, Bucureşti, Edit. Uniunii Compozitorilor, 1962; GEORGE ENESCU. Album, Bucureşti, Edit. Meridiane, 1981 (coordonare şi selectare ilustraţii); DICŢIONAR DE TERMENI MUZICALI. Coordonator ştiinţific Zeno Vancea, Bucureşti, Edit. Ştiinţ.Encicl., 1984 (redactare şi coordonare).
     
     COMPOZIŢII: SONATINĂ PENTRU PIAN PE TEME POPULARE (1959); ŞAPTE CÂNTECE PE VERSURI DE CLÉMENT MAROT DE GEORGE ENESCU PENTRU CVINTET DE SUFLĂTORI (1982); RAPSODIA BĂNĂŢEANĂ PENTRU ORCHESTRĂ (1984); TREI MICI PRELUDII PE MELODII BISERICEŞTI DIN BANAT PENTRU ORGĂ (1986 – 1987); AL DOISPREZECELEA PEŞREV (PALIMPSEST CANTEMIREAN) (1987), pentru cvintet de suflători; FRAGMENT (1988), lied pentru voce înaltă şi pian, versuri de Liviu Ciocârlie; ADUCERE AMINTE (1989), lied pentru voce înaltă şi pian, versuri de Tereza Maria Morigloni-Drăgan; DIE TIEFESTE GLOCKE (1990), lied pentru voce înaltă şi pian, versuri de Mihai Bogdan; POLARITÉS PER FLAUTO SOLO (1992), Bucureşti, Edit. Muzicală, 1993; KONTAKION (1992), pentru cvartet de saxofoane; MÂNTUIRE (1993), cantată pentru cor mixt şi orchestră, p. a. Focşani, Corul PASTORAL, Orchestra de Cameră Radio, dir. Cristian Brâncuşi, 1998, Timişoara, Edit. Arhiepiscopiei, 1998; EPITAF (1992 – 1994) In memoriam Wilhelm Berger; GALGENLIED (1998), lied pentru voce înaltă şi pian, versuri de Christian Morgenstern; FREISIN (1999), lied pentru voce de bariton şi pian, versuri de Goethe; DESPRE SCUTURAREA SALCÂMILOR (1999), lied pentru voce înaltă şi pian, versuri de Pavel Suşară.
     
     MUZICĂ CORALĂ: AL DOMNULUI ESTE PĂMÂNTUL (1954), cor mixt, solo de bariton şi de soprană, Timişoara, Edit. Arhiepiscopiei Timişoarei, 1988; PRE TINE TE LĂUDĂM (1958), cor mixt, Timişoara, Edit. Arhiepiscopiei Timişoarei, 1998; ANTIFON, glas 6, după tradiţia bănăţeană, cor mixt (1962), Timişoara, Edit. Arhiepiscopiei Timişoarei, 1998; SEDEALNĂ, GLAS 8 (1962), după tradiţia bănăţeană, cor mixt, Timişoara, Edit. Arhiepiscopiei Timişoarei, 1998; ÎNTORCU' SE-NTORC (1957), colindă, cor mixt, Timişoara, Edit. Arhiepiscopiei Timişoarei, 1998; DE SARĂ DE VORVOREA (1958), colindă, cor bărbătesc, Timişoara, Edit. Arhiepiscopiei Timişoarei, 1998; SCOALĂ, GAZDĂ (1996), colindă, cor mixt, Timişoara, Edit. Arhiepiscopiei Timişoarei, 1998; DOAMNE, STRIGAT-AM (1986), pe cele 8 glasuri bănăţene, cor mixt, Timişoara, Edit. Arhiepiscopiei Timişoarei, 1998; JOC CĂRĂŞAN (1898), cor mixt, Timişoara, Edit. Facultăţii de Muzică a Universităţii din Timişoara, 1996; CINE N-ARE DOR PE VALE (1995), cor mixt şi solo de tenor, Timişoara, Edit. Facultăţii de Muzică a Universităţii din Timişoara, 1998; DOUĂ MADRIGALE (1995), ORAŞ VECHI şi BUNĂVESTIRE PENTRU FLOAREA MĂRULUI, cor mixt, versuri de Lucian Blaga; DE IARNĂ (1997), madrigal, cor mixt, versuri de George Bacovia.
     
     Muzicolog de probitate profesională cu preocupări speciale faţă de aspectele de limbaj sonor a compozitorilor veacului XX , Gh. F. a sondat în special micro-structurile la G. Enescu, B. Bartók, L. Janáček, S. Drăgoi, Z. Vancea, S. Toduţă etc. aducând contribuţii inedite asupra ritmicii, melodicii şi armoniei modale în cadrul creaţiei reprezentanţilor şcolilor muzicale din răsăritul şi sudestul european. Un loc aparte în cercetările lui Gh. F. l-a ocupat problema cromatismului diatonic, ca element particular în gândirea muzicală contemporană. Spirit sintetic, concis în exprimare, Gh. F. s-a afirmat şi în domeniul lexicografiei muzicale, exigenţa şi migala profesională unindu-se cu seriozitatea investigaţiei biobibliografice. De altfel, studiile de analiză morfologică se impun prin severitatea documentării, densitatea ideilor şi apelul minuţios la partitură, stilul de comunicare lexicografică fiind caracteristic autorului. Preocupările recente de compoziţie reprezintă un exerciţiu abil de valorificare fie a melosului popular din zona natală (Banat), fie a moştenirii artistice a clasicilor noştri (Enescu, Cantemir).
     B I B L I O G R A F I E:
     
     a) ARTICOLE LEXICOGRAFICE: Cosma, Viorel. COMPOZITORI ŞI MUZICOLOGI ROMÂNI. Mic lexicon, Bucureşti, Edit. Muzicală, 1965; Cosma, Viorel. MUZICIENI ROMÂNI. LEXICON, Bucureşti, Edit. Muzicală, 1970; Jurma, Gheorghe. PERSONALITĂŢI CULTURALE DIN JUDEŢUL CARAŞ-SEVERIN, Reşiţa, Comit. de Cultură, 1976; Gaster, Adrian. INTERNATIONAL WHO'S WHO IN MUSIC, England, 1977; Sava, Iosif şi Vartolomei, Luminiţa. DICŢIONAR DE MUZICĂ, Bucureşti, Edit. Ştiinţ.Encicl., 1979; Cosma, Viorel. ROMÂNIA MUZICALĂ. GHID, Bucureşti, Edit. Muzicală, 1980; WHO'S WHO IN THE WORLD, Sixth Edition, Chicago, The Marquis Who's Who Publications, 1983; Sava, Iosif şi Vartolomei, Luminiţa. MICĂ ENCICLOPEDIE MUZICALĂ, Craiova. Edit. Aius, 1997
     B) ARTICOLE BIOBIBLIOGRAFICE. Marbe, Myriam. O LUCRARE MUZICOLOGICĂ, în: LUCEAFĂRUL, Bucureşti, 13 IX 1966; Popovici, Doru. CARTEA MUZICALĂ: GH. FIRCA: BAZELE MODALE ALE CROMATISMULUI DIATONIC, în: TRIBUNA, Cluj-Napoca, 19, nr. 39 (504), 29 IX 1966; Raţiu, Adrian. RECENZII. GHEORGHE FIRCA: BAZELE MODALE ALE CROMATISMULUI DIATONIC, în: SCIA, Tom. 14, nr. 1, 1967; Sava, Iosif. CRONICA MUZICALĂ ŞI EDUCAŢIA ESTETICĂ, în: PRESA NOASTRĂ, Bucureşti, nr. 12, 1967; Sava, I. „STUDII DE MUZICOLOGIE”, în: SCÎNT.TIN., Bucureşti, 25, nr. 6123, 27 I 1969; Răzvan, Constantin. MATURIZAREA SPIRITUALĂ A SOCIETĂŢII NOASTRE. INTERVIU CU MUZICOLOGUL GHEORGHE FIRCA, în: ASTRA, Braşov, 6, nr. 11, 1971; Manole, Ovidiu. MUZICĂ. MUZICOLOGUL GHEORGHE FIRCA ŞI CREAŢIA SA TEORETICĂ, în: ORIZONT, Timişoara, 23, nr. 11 (226), 13 VII, 1972; Dumitrescu, Iancu. SALUTĂM UN ÎNCEPUT, în: SĂPTĂMÂNA, Bucureşti, nr. 91, 1 IX 1972; R./aţiu/, I./leana/. NOTE, în: MUZICA, Bucureşti, 24, nr. 12 (266), 1974; Raţiu, Ileana. VIAŢA MUZICALĂ. SESIUNE DE COMUNICĂRI „GEORGE ENESCU”, în: MUZICA, Bucureşti, 27, nr. 1 (292), 1977; Cosma, Viorel. „BEETHOVEN, AZI”, în: INF.BUC., Bucureşti, 24, nr. 7322, 30 III 1977; Popovici, Doru. GEORGE BREAZUL (IV), în: SĂPTĂMÂNA, Bucureşti, nr. 362, 11 IX 1977; Zottoviceanu, Elena. ANTOLOGIA ARTEI VOCALE ÎN 20 DE RECITALURI, în: MUZICA, Bucureşti, 28, nr. 3 (306), 1978; Georgescu, Adrian. INTERVIURI. CU GHEORGHE FIRCA, în: MUZICA, Bucureşti, 28, nr. 10 (313), 1978; Sava, Iosif. TERITORII MUZICALE ROMÂNEŞTI, Edit. Eminescu, Bucureşti, 1980; Barbu, Cornelia. ALBUM ENESCU, în: FLACĂRA, Bucureşti, 30, nr. 44, 29 X 1981; Popescu, Mihai. REPERTORIUL GENERAL AL CREAŢIEI MUZICALE ROMÂNEŞTI. MUZICA DE CAMERĂ, Vol. 2, Bucureşti, Edit. Muzicală, 1981; ORIZONT ARTISTIC. SERBĂRILE MUZICALE ALE FILARMONICII. GHEORGHE FIRCA …, în: ORIZONT ARTISTIC, Timişoara, 32, nr. 43 (713), 30 X 1981; Sava, Iosif şi Rusu, Petru. ISTORIA MUZICII UNIVERSALE ÎN DATE, Bucureşti, Edit. Muzicală, 1983; Murgu, Doru. MUZICĂ. DICŢIONAR DE TERMENI MUZICALI, în: ORIZONT, Timişoara, 5 X 1984; /Răşcanu, G. D./. MUZICA PENTRU TOŢI, în: CÂNT. ROM., Bucureşti, 5 (37), nr. 10, 1984; Laszlò, Ferenc. A ROMÁN ZENETUDOMÁNYSSÁG HORSZAKOS KÖNYVÚJDONSÁGA: A DTM, în: KORUNK, Cluj-Napoca, nr. 2, 1985; MUZICA ROMÂNEASCĂ ŞI IDEALUL DE PACE, în: DRAP. ROŞU., Timişoara, 3 VI 1986; Geoldeş, Avram. PRIMĂ AUDIŢIE ABSOLUTĂ (Rapsodia bănăţeană), în: CRIŞANA, Oradea, nr. 12, 387, 14 I 1987; Popovici, Doru. CONCERTE EMOŢIONANTE …, în: SĂPTĂMÂNA, Bucureşti, nr. 43 (880), 23 X 1987; Popescu, Mihai. REPERTORIUL GENERAL AL CREAŢIEI MUZICALE ROMÂNEŞTI. SUPLIMENT, Bucureşti, Edit. Muzicală, 1987; Jompan, Dumitru. NICOLAE URSU. CORESPONDENŢĂ, Reşiţa, Caiete de culturologie „Pro Memoria”, 1994; ROMANIAN FELOWS OF THE ALEXANDER VON HUMBOLD FUNDATION, Bucureşti, 1994; Dumitrescu, Ilinca (coordonator). MIHAIL JORA. STUDII ŞI DOCUMENTE, Vol. 1, Bucureşti, Edit. Muzicală, 1995; Cosma, Octavian Lazăr. UNIVERSUL MUZICII ROMÂNEŞTI. UNIUNEA COMPOZITORILOR ŞI MUZICOLOGILOR (1920 – 1995), Bucureşti, Edit. Muzicală, 1995; Breazul, George. SCRISORI ŞI DOCUMENTE, Vol. 2, Ed. îngrijită de Titus Moisescu, Bucureşti, Edit. Muzicală, 1997; Făcăianu, Suzana. ASTĂZI E ZIUA TA. GHEORGHE FIRCA PETRECE ÎN FAMILIE, în: AZI, Bucureşti, nr. 2218, 15 IV 2000.



     Viorel COSMA, Muzicieni din România. Lexicon, vol.3, 2000


UCMR