Adriana HÖLSZKY
- compozitoare şi profesoară -
(n. 30.06.1953 Bucureşti)
Pentru alte surse CLICK AICI!

     Studiile muzicale la vârsta de 5 ani (pianul) în Bucureşti, continuându-le la Lic. Muzică din Bucureşti (1959-1969) cu Olga Roşca-Bordan (pian), lecţii particulare de armonie şi contrapunct, apoi la Cons. Bucureşti (1972-1975) cu Ştefan Niculescu (compoziţie), Dragoş Alexandrescu (teorie-solfegiu), Alexandru Paşcanu (armonie), Nicolae Beloiu (orchestraţie), Viorel Cosma, Octavian Lazăr Cosma (istoria muzicii), Emilia Comişel (folclor). În 1976 a emigrat în R. F. Germania, continuându-şi studiile la MUSIKHOCHSCHULE din Stuttgart (1977-1980) cu Milko Kelemen (compoziţie) şi Günter Louegk (pian, muzică de cameră). A frecventat la Academia Internaţională de Vară MOZARTEUM din Salzburg (1977-1978) cursurile lui Antonio Janigro, apoi FERIEN KURSE FÜR NEUE MUSIK din Darmstadt (1978-1984) şi cele de la ACADEMIA MUSICALE CHIGIANA din Siena – Italia (1980) cu Franco Donatoni. A obţinut bursele KUNSTSTIFTUNG BADEN-WÜRTTEMBERG şi ale Ministerului Culturii al Landului Niedersachen.
     
     Pianistă în formaţia TRIO-LIPATTI (1977-1980), profesoară de teorie-solfegiu la STUTTGARTER MUSIKHOCHSCHULE (1980-1996), profesor de compoziţie la MUSIKHOCHSCHULE din Rostok (1997-2000) şi profesor de compoziţie la MOZARTEUM din Salzburg (din 2000). A activat în cadrul Grupului de concert NEUE MUSIK ROMMENTIERT din Stuttgart (1980-1981), a făcut parte din juriul Concursului internaţional VALENTINO BUCCHI din Roma (1980, 1981, 1983). A susţinut conferinţe, referate, cursuri la COMPOSER-TO-COMPOSER FORUM din Telluride (SUA), Tokio, Kyoto (Japonia), la IRCAM (Paris), Atena, Tessalonic, Boston (SUA), Viitasaari (Finlanda) etc. A fost distinsă – ca pianistă – cu premii de muzică de cameră la Concursurile internaţionale de la Florenţa (1978) şi Colmar (1980), cu premiile de compoziţie VALENTINO BUCCHI (Roma), GAUDEAMUS, MAX DEUTSCH (Paris), OSTDEUTSCHER KULTURRAT, premiul oraşului Stuttgart, premiul Johan-Wenzel Stamitz, GEDOK (Mannheim), premiul ENSEMBLIA (Mönchengladbach), BRAHMS-FÖRDERPREIS, KÜNSTERINNENPREIS (Heidelberg), SCHNEIDER-SCHOTT-MUSIKPREIS, premiul Romei (Villa Massimo). Toate lucrările scrise până în 1988 au fost tipărite la ASTORIA-VERLAG din Düsseldorf, iar – după 1989 – au apărut la Breitkopf & Härtel din Wiesbaden.

     MUZICOLOGIE: "BREMER FREIHEIT”. ZUM WERK, în: NEUES MUSIKTHEATER. ALMANACH ZUR 1. MÜNCHENER BIENNALE. München, 1988; REFLEXIONEN ÜBER DEN WANDERKLANG, în: MUSIKPROTOKOLL '89. Graz, 1989; SPRINGEN ZWISCHEN DEN WELTEN, în: NEUE MUSIK NACH DER AUFLÖSUNG DER POLITISCHEN BLÖKKE. Lüchow, 1991; ZUR KOMPOSITION VON SCHWINGUNGSVORGÄNGEN. GYÖRGY LIGETIS "CONTINUUM” FÜR CEMBALO, în: PROGRAMM 2. TONKÜNSTLERFEST BADEN-WÜRTEMBERG 1989/90. Karlsruhe 1989; DIE KUGELN IM KAFFEE. ZUR "BREMER FREIHEIT” – SINGWERK AUF EIN FRAUENLEBEN, în: KOMPONISTINNEN. INTERNATIONALES FESTIVAL. 5 JAHRE HEIDELBERG 85-89. WOMEN IN MUSIC. Heidelberg, 1989; SEGMENTE FÜR SIEBEN KLANGZENTREN (1991-92), în: PROGRAMMHEFT WITTENER TAGE FÜR NEUE KAMMERMUSIK, 24-26 April 1992, Witten 1992; STELLUNGNAHME ZU "SPRENGT DIE OPERNHÄUSER IN DIE LUFT”, în: NEUE ZEITSCHRIFT FÜR MUSIK 154 (1993), Heft 4; GEDANKENSPLITTER. TEXT, KLANG, MUSIK – ÜBER DAS KOMPONIEREN VON MUSIKTHEATER, în: SÜDDEUTSCHE ZEITUNG, 29 IV 1994; "GEMÄLDE EINES ERSCHLAGENEN” FÜR 72 VOKALISTEN. SKIZZEN UND PARTITUR-FRAGMENTE. Roma, 1994; "JAGT DIE WÖLFE ZURÜCK!”, ARBEITSBLÄTTER, KOMMENTARE UND LÖSUNGEN, în: MUSIK IM 20 JAHRHUNDERT MUSIKWERKSTATT. Stuttgart, 1994; DIE AUSKOMPONIERTE STILLE, în: EINE SPRACHE DER GEGENWART. MUSICA VIVA 1945-1995. Mainz und München, 1995; ELASTISCH VERFREMDEN UND KULTIVIEREN. EINIGE KOMPOSITORISCHE ASPEKTE IM UMGANG MIT DER STIMME, în: MUSIKTEXTE 65 (1996); NOUNS TO NOUNS, KLANGWABEN, HÖRFENSTER FÜR FRANZ LISZT, JAGT DIE WÖLFE ZURÜCK, în: PROGRAMMHEFT TAGE FÜR NEUE MUSIK ZÜRICH, 6-9 November 1997, Zürich, 1997; MESSAGE FÜR MEZZOSOPRAN, BARITON, SPRECHER, DIVERSE KLANGREQUISITEN UND LIVE-ELEKTRONIK, în: NÄHE UND DISTANZ. NACHGEDACHTE MUSIK DER GEGENWART 2, Hofheim, 1997; PRÄSENZ DES MUSIKALISCHEN DENKENS, în: iMMER WIEDER NEU ÜBERRASCHEND ANDERS. 5 JAHRE KOMPONISTEN-PORTRÄTS AN DER UNIVERSITÄT DORTMUND, Saarbrücken, 1999; ADRIANA HÖLSZKY ÜBER GIUSEPPE E SYLVIA, în: OPERNJOURNAL '92, Stuttgart, XI-XII 2000.
     
     MUZICĂ DE TEATRU: BREMER FREIHEIT. SINGWERK AUF EIN FRAUENLEBEN (1987), libret de Thomas Körner, p.a. München (Münchener Biennale), 4 VI 1988 (CD Wergo 6511-2); SCHWEIGETONZWEI. Proiect pentru dansatori şi actori (1989), p.a. Tübingen, 1 XII 1989; DIE WÄNDE/Zidurile (1995), operă în 3 acte după piesa lui Jean Genet „Les Paravents”, libretul de Thomas Körner, p.a. Viena, 20 V 1995; GIUSEPPE E SYLVIA (2000), libretul de Hans Neuenfels, p.a. 17 XI 2000.
     
     MUZICĂ SIMFONICĂ: CONSTELLATION (1975/76), pentru orchestră mare; SPACE (1979/80), pentru patru grupuri de orchestră, p.a. Hilchenbach, 10 VII 1981 (CD Koch-Schwann 3-1417-2); EREHWON (1984), pentru 14 instrumente suplimentare, p.a. Köln, 7 XII 1984; KLANGWERFER (1985), pentru 12 coarde, p.a. Viena, 27 IV 1990 (CD Koch-Schwann 3-1062-2); REQUISITEN (1985), pentru 9 instrumentişti, p.a. München, 23 VI 1985 (CD Koch-Schwann 3-1062-2); LICHTFLUG (1990), pentru vioară, flaut şi orchestră, p.a Donaueschingen, 21 X 1990; AN DIE NACHT (1994), pentru orchestră mare, p.a. Helsinki, 6 IX 1994; CARGO (1995), pentru orchestră mare, p.a. Heidelberg, 7 XI 1995; ARENA (1995), pentru orchestră, p.a. Berlin, 2 XII 1995; KLAVIATUR DER MYTHEN (1999), pentru şase percuţionişti şi orchestră de coarde, p.a. Stuttgart, 18 I 2000.
     
     MUZICĂ DE CAMERĂ: BYZANTINISCHE STRUKTUR (1974), pentru vioară şi pian; STREICHQUARTETT (1975), cvartet de coarde; PULSATIONEN II (1979), cvintet pentru vioară, violoncel, contrabas şi două piane; INNERE WELTEN I. (1981), trio de coarde (CD Koch-Schwann 3-1417-2); INNERE WELTEN II. (1981/82), cvartet de coarde; INTARSIEN I (1982), pentru flaut, vioară şi pian; INTARSIEN II (1982/83), pentru flaut, vioară, cimbal şi pian (LP Tonstudio Bauer 66472 A/B); INTARSIEN III (1982/83), pentru flaut, vioară şi două piane (CD Koch-Schwann 3-1062-2); QUASI UNA FANTASIA II (1982-1985); pentru două flaute, vioară şi două oboaie; ... UND WIEDER DUNKEL I (1985/90), pentru percuţie şi orgă, după un text de Gottfried Benn (CD Koch-Schwann 3-1766-2); ... UND WIEDER DUNKEL II (1986), pentru percuţie şi pian, după un text de Gottfried Benn; HÄNGEBRÜCKEN. STREICHQUARTETT AN SCHUBERT (1989/90), pentru dublu cvartet sau cvartet (CD cpo 999 112-2); SEGMENTE I FÜR SIEBEN KLANGZENTREN (1991/1992), pentru flaut piccolo, acordeon, eufoniu, cimbal, pian, contrabas, percuţie (CD Wittener Tage für Neue Kammermusik 1992); SEGMENTE II FÜR ZWEI KLANGZENTREN (1992), pentru pian, percuţie; SEGMENTE III FÜR DREI KLANGZENTREN (1992), pentru oboi, acordeon, contrabas (CD Antes Edition BM 33.9071); WELTENENDEN (1992), pentru unul sau patru suflători de alamă (eufoniu, flügelhorn, trompetă, trompetă piccolo, alphorn) (CD Thorofon CTH 2198); A DUE. WELLENSTUDIE (1993), pentru două clarinete în Mi; QUI AUDIT ME ... (1996), pentru flaut alto, violă, chitară şi voce ad libitum, texte de Meister Eckhart; WOLKE UND MOND (1996) pentru violoncel şi acordeon; FASSUNG (1996-1998), pentru vioară şi acordeon; AVANCE. IMPULSIONS MÉCANIQUES (1997), pentru clarinet bas, eufoniu, violoncel şi pian; TRAGÖDIA. DER UNSICHTBARE RAUM (1997), pentru 18 instrumentişti, bandă magnetică şi Live-Elektronik; HIGH WAY (1999), pentru acordeon solo şi ansamblu; SPIN 2 (1999), pentru 2 keyboard (pian/sintetizator) şi vioară.
     
     MUZICĂ INSTRUMENTALĂ: VIER MINIATUREN (1974), pentru pian; SONATA (1975), pentru pian; FLUX-REFLUX (1981/83), pentru saxofon alto (CD Koch-Schwann 3-1062-2); QUASI UNA FANTASIA I (1982), pentru oboi solo (CD Koch-Schwann 3-1062-2); DECORUM (1982/83), pentru cimbal (CD Koch-Schwann 3-1417-2); nOUNS TO NOUNS I (1983), pentru vioară solo, după o poveste de E. E. Cummings (CD Koch-Schwann 3-1417-2); nOUNS TO NOUNS II (1983), pentru violoncel solo (CD SALTO 7006); HÖRFENSTER FÜR FRANZ LISZT (1983), pentru pianist solo (CD cpo 999112-2); WIRBELWIND (1988), pentru 4 percuţionişti ; JAGT DIE WÖLFE ZURÜCK!, pentru şase percuţionişti (CD MD+G A3450; CD cpo 999 112-2); KARAWANE (1990), pentru 12 percuţionişti (CD Dokumentation 20 Jahre Kunststiftung Baden-Württemberg CROSS OVER! 970401); MISERERE (1992), pentru acordeon (CD Thorofon CTH 2184; CD Koch-Schwann 3-1417-2); WELTENENDEN (1992), pentru 1 sau 4 suflători de alamă (eufoniu, flügelhorn, trompetă, trompetă piccolo, alphorn) (CD d'c 6; CD SALTO SAL 7001); KLANGWABEN. SIGNALE (1993), pentru vioară solo; ... UND ICH SAH EIN GLÄSERNES MEER MIT FEUER GEMISCHT (1997), pentru orgă solo; TRAUMLIED (1999), pentru percuţionist solo; HIGH WAY FOR ONE (2000), pentru acordeon solo.
     
     MUZICĂ CORALĂ: IMMER SCHWEIGENDER (1986), pentru patru voci mixte, versuri de Gottfried Benn (CD cpo 999 290-2); VAMPIRABILE. LICHTVERFALL (1988), pentru cinci cântăreţe şi percuţie, pe texte de Ingeborg Bachmann, Gottfried Benn, Georg Trakl şi Karl Krolow (CD Aulos 66 013); FLÖTEN DES LICHTS. FLÄCHENSPIEL (1989/90), pentru o cântăreaţă şi cinci suflători, versuri de Ursula Haas (CD Mediaphon MED 72 115; CD cpo 999 290-2); ... GETRÄUMT (1989/90), pentru 36 solişti vocali, versuri de Ingeborg Bachmann (CD cpo 99 290-2; ORF CD 4-6); MESSAGE (1990-93), pentru mezzosoprană, bariton, recitator, diverse instrumente sonore şi Live-Elektronik, text de Eugen Ionesco (CD cpo 999 290-2); GEMÄLDE EINES ERSCHLAGENEN (1993), pentru 72 solişti vocali, text de Jakob Michael Reinhold Lenz (CD cpo 999 290-2); UMSPHINXT ... EIN RÄTSEL FÜR RAUBVÖGEL (2001), pentru 48 voci, text de Friedrich Nietzsche.
     
     MUZICĂ VOCALĂ: MONOLOG (1977), pentru un cântăreţ şi percuţie (CD Aulos 66 013); ... ES KAMEN SCHWARZE VÖGEL (1978), pentru 5 cântăreţe şi percuţie, versuri din folclorul vechi est-european (CD Aulos 66013); IL ÉTAIT UN HOMME ROUGE (1978/79), pentru 12 voci soliste, versuri din folclorul est-european; KOMMENTAR FÜR LAUREN (1978), pentru soprană, 8 suflători şi percuţie (CD Aulos 66 013); OMAGGIO A MICHELANGELO (1980), pentru 16 voci soliste, versuri de Michelangelo; QUESTIONS (1981), pentru soprană, bariton, vioară, violoncel, flaut piccolo, chitară şi pian, versuri de Nichita Stănescu; SONETT (1983), pentru soprană (sau mezzosoprană) şi două chitare, versuri de William Shakespeare (CD Koch-Schwann 3-1417-2); MASKE UND FARBE (1999), pentru bariton şi pian, text de Michael Krüger.
     
     În peisajul componisticii contemporane, A. H. este una dintre cele mai interesante, inovatoare şi originale creatoare. Fără a cunoaşte limite între genurile şi formele muzicale clasice, dar reuşind să se înscrie printre avangardiştii de certă esenţă înnoitoare din pragul sec. XXI (comparată de analiştii germani cu Arnold Schönberg la începutul celuilalt veac), A. H. a reuşit să se impună ca o deschizătoare de drumuri particulară, unică, creatoarea unei muzici de o radicalitate extremă, surprinzătoare. Apelând la componente spaţiale, fie cu ajutorul aparatelor electroacustice, fie la formele inedite de dispunere a soliştilor şi instrumentiştilor pe scena sălilor de spectacole sau de concerte, compozitoarea a reuşit să construiască o lume sonoră bizară, halucinantă. Mobilitatea permanentă a sunetelor, dă senzaţia unei atmosfere fragile, apăsătoare, dar relevantă pentru raporturile ce se creează între spaţiu şi timp, conducând la o continuă tensiune în sânul auditorilor. Multe lucrări ale A. H. reflectă un univers stăpânit de frică, fără speranţă, născut din vid, în care sarcasmul, amărăciunea, se amestecă cu schimonoseala exagerată şi grotescul. Nesiguranţa, teama, tatonatul în obscuritate, imprimă senzaţia de imprevizibil, creând o presiune captivantă. Datorită limbajului sonor de o plasticitate fără egal, creaţia compozitoarei iese din canoanele obişnuite ale avangardei agresive, formale, exterioare, impunându-se tocmai prin ceea ce rămâne mai autentic, personal, peren. De o remarcabilă sugestivitate se dovedeşte mai ales muzica corală, unde construcţia minuţioasă, de la 36 de voci până la 72 de cântăreţi, oferă suprapuneri de spaţii sonore pline de culoare în care blocurile de voci feminine şi masculine se apropie şi se depărtează, se întretaie şi se resping, dând senzaţia de fascinaţie perpetuă. A. H. încântă chiar şi atunci, când într-o operă (TRAGÖDIA) face abstracţie totală de voci! Nu este singura „utopie” practicată de autoare. Ce poate fi mai incitant decât să întorci procesele interioare ale muzicii către exterior? Audibilul şi inaudibilul, vizibilul şi invizibilul, sunetul şi tăcerea – nu reprezintă elemente contrarii pentru A. H., fiindcă aşa cum sunetul poate fi inaudibil, tăcerea poate deveni perceptibilă, încearcă să demonstreze în ciclul SEGMENTE, în KLANGWABEN sau INNERE WELTEN. Ambiguitatea acordurilor sonore determină adeseori o alternanţă între iluzie şi realitate. Efecte nebănuite obţine în operă (DIE WÄNDE/Zidurile) prin apelul la instrumente oarecum exotice, precum acordeonul, cimbalul sau eufoniul. De altfel, arsenalul instrumental la care apelează de la o lucrare la alta (percuţia deţinând poate locul cel mai interesant prin diversitatea şi bogăţia instrumentelor sonore) constituie încă o trăsătură personală a mijloacelor de expresie a originalului limbaj al compozitoarei. Cert rămâne faptul, că opera A. H. confirmă o personalitate de prim plan a componisticii contemporane.
     B I B L I O G R A F I E:
     
     a) ARTICOLE LEXICOGRAFICE: Bruchhäuser, Wilfried W. KOMPONISTEN DER GEGENWART IM DEUTSCHEN KOMPONISTEN-VERBAND. Berlin, 1987; American Biographical Institute. INTERNATIONAL BOOK OF HONOR, SECOND WORLD EDITION. Inc. Raleigh/North Carolina, 1987; Heister, Hanns-Werner şi Sparrer, Walter-Wolfgang. KOMPONISTEN DER GEGENWART. München, 1992; Weber, Horst. METZLER KOMPONISTEN-LEXIKON. Stuttgart, 1992; Hahn, Christoph şi Hohl, Siegmar. BERTELSMANN KONZERTFÜHRER: KOMPONISTEN UND IHRE WERKE. Gütersloh, 1993; Hixon, Don L. şi Hennessee, Don. A. WOMEN IN MUSIC. AN ENCYCLOPEDIC BIBLIOGRAPHY. London, 1993; Sadie, Julie Anne şi Samuel, Rhian. THE NEW GROVE DICTIONARY OF WOMEN COMPOSERS. London, 1994; Roesler, Curt A. şi Hohl, Siegmar. BERTELSMANN OPERNFÜHRER: WERKE UND KOMPONISTEN. Gütersloh, 1995; Harenberg, Bodo. HARENBERG- OPERNFÜHRER. Dortmund, 1995; Pahlen, Kurt. PAHLEN OPERNLEXIKON. München, 1995; Nies, Christel. UNERHÖRTES ENTDECKEN. KOMPONISTINNEN UND IHR WERK II. Kassel, 1995; Sperber. Roswitha. KOMPONISTINNEN IN DEUTSCHLAND. Bonn, 1996; MUNZINGER INTERNATIONALES BIOGRAPHISCHES ARCHIV. Ravensburg, 1996; Olivier, Antje şi Braun, Sevgi. KOMPONISTINNEN AUS 800 JAHREN. Kamen, 1996; Briscoe, James R. CONTEMPORARY ANTHOLOGY OF MUSIC BY WOMEN. Indiana, 1996; Sadie, Stanley. THE NEW GROVE DICTIONARY OF MUSIC AND MUSICIANS, 1996; Demmler, Martin. KOMPONISTEN DES 20. JAHRHUNDERTS. Stuttgart, 1999; Brockhaus-Redaktion. VISIONEN 2000. EINHUNDERT PERSÖNLICHE ZUKUNFTSENTWÜRFE. Leipzig-Mannheim, 1999; Deutschen Komponisten Verband. KOMPONISTEN DER GEGENWART IM DEUTSCHEN KOMPONISTEN-VERBAND. Berlin, 2000.
     B) STUDII, ARTICOLE, CRONICI: Stegen, Gudrun. KOMPONISTENPORTRAIT ADRIANA HÖLSZKY, în: NEULAND JAHRBUCH, Vol. 4. Bergisch Galdbach, 1984; Utz, Helga. BREMER FREIHEIT, în: PROGRAMMHEFT „BREMER FREIHEIT”, Staatsoper Stuttgart Kammertheater, Stuttgart, 1988; Utz, Helga. INTERVIEW MIT ADRIANA HÖLSZKY, în: PROGRAMMHEFT „BREMER FREIHEIT”, Staatsoper Stuttgart Kammertheater, Stuttgart, 1988, idem în: PROGRAMMHEFT INTERNATIONALE MAIFESTSPIELE, Wiesbaden, 1990; Gronemeyer, Gisela. „DU MUßT DAS GEHEIMNIS BAUEN”. ADRIANA HÖLSZKY – EIN KOMPONISTENPORTRÄT, în: NEUES MUSIKTHEATER. ALMANACH ZUR 1. MÜNCHENER BIENNALE. München, 1988; Jungheinrich, Hans-Klaus. FEUER UND FLAMME FÜR DAS MUSIKTHEATER, în: aNNO 88. DAS JAHR 1988 IM BUCH. Gütersloh, 1988; Emigholz, Marita. DIE FREIHEIT, MIT RAUM UND ZEIT ZU SPIELEN. GESPRÄCH MIT DER KOMPONISTIN ADRIANA HÖLSZKY, în: NEUE ZEITSCHRIFT FÜR MUSIK, caiet 9, 1989; Hinz, Klaus Michael. SINGWERK AUF EIN FRAUENLEBEN: ADRIANA HÖLSZKYS MUSIKTHEATERSTÜCK „BREMER FREIHEIT”, în: ÖSTERREICHISCHE MUSIKZEITSCHRIFT, nr. 44, 1989; Sperber, Roswitha. ES WAR EIN SEHR SCHÖNES ARBEITEN, în: KOMPONISTINNEN INTERNATIONALES FESTIVAL. 5 JAHRE HEIDELBERG 85-89. WOMEN IN MUSIK. Heidelberg, 1989; Koch, Gerhard R. GIFT HILFT LEBEN, în: PROGRAMMHEFT „BREMER FREIHEIT”, Wiener Festwochen. Wien, 1989; Koch, Gerhard R. UND ES KAMEN SCHWARZE VÖGEL, în: NEUE ZEITSCHRIFT FÜR MUSIK, nr. 151, caiet 12, 1990; Borchard, Beatrix. ADRIANA HÖLSZKY. Berlin, 1991; Borchard, Beatrix. REFLEXIONEN ÜBER DEN WANDERKLANG BEI ADRIANA HÖLSZKY, în: POSITIONEN, nr. 8, 1991; Jahn, Hans-Peter. RAUMKLANG/KLANGRAUM DURCH PERCUSSIVE MUSIK, în: PROGRAMMHEFT DER TAGE FÜR NEUE MUSIK 1991. Stuttgart, 1991; Houben, Eva-Maria. DAS AKKORDEON ALS BLASINSTRUMENT UND VOX HUMANA - ADRIANA HÖLSZKYS KOMPOSITION „MISERERE” FÜR AKKORDEON, în: DAS AKKORDEON (1991/92); Koch, Gerhard R. ORDENTLICH CHAOS IM SINN. VERSUCH üBER ADRIANA HÖLSZKY, în: ADRIANA HÖLSZKY. Wiesbaden, Breitkopf & Härtel, 1991; Ueding, Cornelie. BEFREIUNG DURCH DER KLANG, în: FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG, 9 X 1993; Zeitler, Ulrich. „HÄNGEBRÜCKEN” – BRÜCKEN ZUR VERGANGENHEIT?, în: MUSIK UND UNTERRICHT, nr. 3, Caiet 16, 1992; Grimmer, Frauke. KLANGWANDERUNGEN UND FARBBEWEGUNGEN, în: MUSIK UND UNTERRICHT, nr. 4, caiet 19, 1993; Houben, Eva-Maria. NÄHE UND FERNE – ANNÄHERUNG UND ENTFERNUNG, în: MUSIKERZIEHUNG, Viena, nr. 47, 1993/94; Gruhn, Wilfried. INTERPRETATION IM VERSTEHENSPROZEß, în: NEUE MUSIK UND INTERPRETATION, Mainz, 1994; Büning, Eleonore und Hughes, Michael C. (Photos). FÜR WEN KOMPONIEREN SIE EIGENTLICH?, în: ZEITMAGAZIN, 20 X 1995; Houben, Eva-Maria. mEHR UND MEHR, IMMER MEHR, în: NEUE ZEITSCHRIFT FÜR MUSIK, nr. 156, Caiet 3, 1995; Kramer, Gerhard. DREI OPERN, DREI ENTTÄUSCHUNGEN, în: DAS ORCHESTER, nr. 43, Caiet 10, 1995; Mertl, Monika. ADRIANA HÖLSZKY, în: SIM'S FESTWOCHEN, ÖSTERREICHS KULTURFRÜHLING 1995, Viena, 1995; Neubauer, Simon. ADRIANA HÖLSZKY: BREMER FREIHEIT IM LEICHENSCHAUHAUS, în: OPERNWELT, nr. 36, Caiet 2, 1995; Neuenfels, Hans. DIE SCHWESTER MOZARTS TRIFFT IHREN BRUDER, în: PROGRAMMHEFT „DIE WÄNDE”, Wiener Festwochen, Viena, 1995; Oehlschlägel, Reinhard. „… GANZ KURZ UND INTENSIV …”. ADRIANA HÖLSZKYS OPER ”DIE WÄNDE”NACH JEAN GENET, în: MUSIKTEXTE, nr. 59, 1995; Ruscher, Uta. ADRIANA HÖLSZKY. „ARENA” FÜR ORCHESTER, în: PROGRAMMHEFT SFB. Berlin, 1995; Wagner, Rainer. KULTOUR DURCHS LABYRINTH DER KLÄGE, în: OPERNWELT, nr. 36, Caiet 7, 1995; Gruhn, Wilfried. DAS CHAOS IN DER ORDNUNG FINDEN. ZU ADRIANA HÖLSZKYS MUSIK, în: PROGRAMMHEFT „DIE WÄNDE”, Wiener Festwochen, Viena, 1995; Baier, Christian. ADRIANA HÖLSZKY: „DIE WÄNDE”, în: ÖSTERREICHISCHE MUSIKZEITSCHRIFT, nr. 50, Caiet 5, 1995; Baier, Christian şi Kehr, Klaus-Peter. UTOPIE. BRECHUNG. OPER. ADRIANA HÖLSZKY IM GESPRÄCH, în: PROGRAMMHEFT „DIE WÄNDE”, Wiener Festwochen, Viena, 1995, idem în: PROGRAMMHEFT „DIE WÄNDE”, Oldenburgisches Staatstheater, Oldenburg, 1996; Hiekel, Jörn-Peter. DER BODEN UNTER DEN FÜßEN WANKT, în: MUSIKTEXTE, nr. 65, 1996; Houben, Eva-Maria. DURCHSICHTIGE WÄNDE IN BEWEGUNG, în: MUSIKTEXTE, nr. 65, 1996; Houben, Eva-Maria. ÜBER ADRIANA HÖLSZKY, în: ADRIANA HÖLSZKY. Wiesbaden, Breitkopf & Härtel, 1996; Lumpe, Vera. IST DIE ROMANTIK WEIBLICH?, în: MUSIK, Kassel, 50, nr. 5, IX/X 1996; Houben, Eva-Maria. GELB. NEUES HÖREN: VINKO GLOBOKAR – HANS-JOACHIM HESPOS - ADRIANA HÖLSZKY. Saarbrücken, 1996 (Ed. I), 2000 (Ed. II); Scharenberg, Sointu. Musik-Montage. WIE KOMPONISTEN MIT TRADITION UMGEHEN. Hannover, 1996; Sperber, Roswitha. VOM RITUAL ZUR ABSTRAKTION. KOMPONISTINNEN AUS RUMÄNIEN, în: KOMPONISTINNEN IN DEUTSCHLAND. Bonn, 1996; Büchter-Römer, Ute. ASPEKTE DES NEUEN MUSIKTHEATERS UND STRATEGIEN SEINER VERMITTLUNG. Ausgburg, 1996; Büchter-Römer, Ute. CHAOS DER GEFÜHLE. ADRIANA HÖLSZKY: „BREMER FREIHEIT” – SINGWERK AUF EIN FRAUENLEBEN, în: MUSIKTEXTE, nr. 65, 1996; Gronemeyer, Gisela. „DU MUßT DAS GEHEIMNIS BAUEN …”. DIE KOMPONISTIN ADRIANA HÖLSZKY, în: MUSIKTEXTE, nr. 65, 1996; Gojowy, Detlef. „TRAGÖDIA” VON ADRIANA HÖLSZKY IN BONN, în: DAS ORCHESTER, nr. 45, Caiet 9, 1997; Houben, Eva-Maria. KOMPONISTIN UND WERK: ADRIANA HÖLSZKY. DIE KOMPONISTIN ADRIANA HÖLSZKY IN GESPRÄCH, în: DAS AKKORDEON, nr. 21, VII 1997; Kämpfer, Frank. KEIMZELLEN FÜR EIN THEATER DER KLÄNGE, în: NEUE ZEITSCHRIFT FÜR MUSIK, nr. 158, Caiet 4, 1997; Grimmer, Frauke. SPIELERISCH IN DIE AKTUALITÄT GESCHLEUDERT, în: MUSIK UND BILDUNG, nr. 29, Caiet 2, 1997; Liska, Ewald. EIN SPIEL MIT STIMMEN, WASSER UND GLAS, în: NÄHE UND DISTANZ. NACHGEDACHTE MUSIK DER GEGENWART 2. Hofheim, 1997; Rohde, Gerhard. ADRIANA HÖLSZKY MIT EINER „RAUM-OPER” IN BONN, în: OPERN WELT, Berlin, 38, nr. 7, VII 1997; Zech, Christina E. ZUM GESCHLECHTERBILD IM ZEITGENÖSSISCHEN MUSIKTHEATER AM BEISPIEL VON ADRIANA HÖLSZKY. Frankfurt, 1998; Hofer, Wolfgang. DAS SCHWARZE LOCH IM UNIVERSUM, în: PROGRAMMHEFT „DIE WÄNDE”, Oper Frankfurt, Frankfurt, 1999/2000; Hofer, Wolfgang. ÜBER ALLEN WÄNDEN IST RUH, în: PROGRAMMHEFT „DIE WÄNDE”, Oper Frankfurt, Frankfurt, 1999/2000; Häußling, Roger. ZUR ROLLE VON KREATIVITÄT HEUTE. Würzburg, 1999; Möller, Hartmut. … EIN GEWIRR UNTERSCHIEDLICHER ZEITEN, în: NEUE ZEITSCHRIFT FÜR MUSIK, nr. 160, Caiet 5, 1999; Buga, Ana şi Sârbu, Cristina. 4 SECOLE DE TEATRU MUZICAL. Bucureşti, Edit. Du Styl, 1999; Möller, Hartmut. KLANGWELTEN ZWISCHEN ORDNUNG UND CHAOS, în: PROFILE. ZEITSCHRIFT DER HOCHSCHULE FÜR MUSIK UND THEATER ROSTOK. Ausgabe Wintersemester 1999/2000; Kölmel, Dieter. VERDI IST DIE BERGSPITZE UND SYLVIA DAS TAL, în: STUTTGARTER NACHRICHTEN, Stuttgart, nr. 266, 17 XI 2000; Kölmel, Dieter. TOTE HABEN MEHR FREIHEIT IM UMGANG MITEINANDER, în: STUTTGARTER NACHRICHTEN, Stuttgart, nr. 266, 17 XI 2000; Lemke-Matwey, Christine. UNERBITTLICH EIGENSINNIG.. SCHNALZEN, HECHELN, GURREN: HANS NEUENFELS INSZENIERT IN STUTTGART ADRIANA HÖLSZKYS NEUE OPER: „GIUSEPPE E SYLVIA”, în: DIE ZEIT, nr. 48, 23 XI 2000; Mezger, Martin. DAS SAKRALE RIFFT DAS BANALE. URAUFFÜHRUNG vON ADRIANA HÖLSZKY UND HANS NEUENFELS OPER „GIUSEPPE E SYLVIA”, în: ESSLINGER ZEITUNG, 20 XI 2000; Molnar, Laszlo. ÜBER DAS LIEBESLEBEN DER UNTOTEN, in: SALZBURGER NACHRICHTEN, 21 XI 2000; Houbes, Eva-Maria. aLTE MUSIK MIT NEUEN OHREN. SCHUBERT – BRUCKNER – WAGNER - …, Saarbrücken, 2000; Hiekel, Jörn-Peter. MEHRDIMENSIONALE ERINNERUNGSFELDER, în: PROGRAMMHEFT „GIUSEPPE E SYLVIA”, Staatsoper Stuttgart, Stuttgart 2000/2001; Dicu, Michaela. DIE PRÄSENZ DER TOTEN. MICHAELA DICU IM GESPRÄCH MIT ADRIANA HÖLSZKY, în: PROGRAMMHEFT „GIUSEPPE E SYLVIA”, Staatsoper Stuttgart. Stuttgart 2000/2001; Sârbu, Cristina. OPERA GIUSEPPE E SYLVIA DE ADRIANA HÖLSZKY ÎN PREMIERĂ MONDIALĂ LA STUTTGART, în: Contemporanul-Ideea europeană, Bucureşti, nr. 4 (535), 1 II 2001; Zerwek, Dietholf. RETTUNG IN DER KANTILENE. URAUFFÜHRUNG VON HÖLSZKYS GIUSEPPE E SYLVIA ÎN STUTTGART, în: CRESCENDO, München, 4, nr. 1, II/III 2001; WILFRID IOCHIMS IM GESPRÄCH MIT ADRIANA HÖLSZKY, în: ZEITSCHRIFT DER HOCHSCHULE FÜR MUSIK UND THEATER Rostok, Aprilie, 2001; Cosma, Viorel. PREMIERĂ ROMÂNEASCĂ LA ZÜRICH. OPERA „GIACOMETTI” DE CARMEN MARIA CÂRNECI, în: CRONICA ROMÂNĂ, Bucureşti, 8, nr. 2583, 12 VII 2001.


     Viorel COSMA, Muzicieni din România. Lexicon, vol.4, 2001

UCMR